Destinul istoric al Tășnadului. Primii agricultori de pe meleagurile Tășnadului

Pe data de 20 iulie 2019, ora 17.30, cu ocazia Zilei Orașului, la Muzeul Orășenesc Tășnad (sala de expoziții temporare) va fi inaugurată o expoziție menită să reflecte începuturile îndepărtate ale destinului istoric al Tășnadului.

Anul acesta se împlinesc trei decenii de la primele cercetări arheologice din situl neolitic de la Tășnad, realizate de regretatul Neța Iercoșan, muzeograf la Muzeul Municipal Carei. Expoziția ilustrează așadar rezultatele a trei decenii de cercetări arheologice la Tășnad, cercetări care au modificat radical imaginea noastră despre istoria veche a Tășnadului. Toate descoperirile se concentrează în zona ștrandului termal unde, datorită numeroaselor lucrări edilitare prilejuite de dezvoltarea stațiunii termale, au fost efectuate săpături arheologice de salvare de mare amploare începând cu anul 2001. Cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul Tășnadului datează din neoliticul timpuriu, între 5300-5000 ani înainte de Hristos, așadar cu peste 7000 de ani în urmă. Locuirea continuă însă, cu întreruperi, în neoliticul mijlociu, epoca cuprului, epoca târzie a bronzului, epoca romană și cea medievală timpurie. Faima internațională a sitului arheologic de la Tășnad se datorează însă așezării din neoliticul timpuriu, când, pe la 5300 î.Hr., populații cunoscute sub numele convențional de cultura Starcevo-Criș, aduc în nord-vestul României de azi: cultivarea plantelor, creșterea animalelor, ceramica, piatra șlefuită, locuințele solide și trainice, așezările sedentare. Importantele descoperiri din neoliticul timpuriu făcute de-a lungul anilor în urma săpăturilor de salvare au determinat o echipă de la Universitatea din Londra, Marea Britanie, coordonată de profesoara Ulrike Sommer, să demareze noi cercetări aprofundate în sit începând cu anul 2012. Cele opt campanii de săpături comune româno-britanice (2012-2019) au dus la noi descoperiri extrem de interesante pentru înțelegerea vieții primilor agricultori din zonă, descoperiri prezentate în premieră cu ocazia prezentei expoziții.

 

 

Share Button

Caravana filmelor TIFF reîncepe traseul prin țară: Carei și Satu Mare sunt primele orașe în care ajunge

Caravana filmelor TIFF a ajuns la cea de-a zecea ediție și este gata să își reînceapă traseul prin țară. Primele opriri vor fi în două orașe devenite deja gazde tradiționale: Carei și Satu Mare. Spectatorii se vor bucura, în fiecare din acestea, de două seri cu filme apreciate de publicul de pretutindeni. Proiecțiile vor avea loc în aer liber, iar intrarea este liberă.

Carei dă startul Caravanei TIFF în Parcul Dendrologic, pe 17 iulie, cu proiecția celui mai nou film semnat de regizorul Tudor Giurgiu, Parking. Descris ca fiind „o odă dedicată tuturor visătorilor și cutezătorilor care au părăsit zona de confort a orașului natal pentru a căuta o viață mai bună în altă parte.” (Cineuropa), adaptarea bestseller-ului „Apropierea”, al scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari, îi va încânta pe cinefilii din Carei, de la 21:45, cu povestea lui Adrian (Mihai Smarandache), un poet din Sângeorz-Băi care emigrează ilegal în Spania anului 2002. Odată ajuns în Cordoba, viața lui se transformă într-o aventură complicată, pendulând între imposibila poveste de dragoste cu o cântăreață spaniolă (Belén Cuesta) și dorul de casă. Călătoria lui în căutarea marii iubiri se va transforma într-o poveste surprinzătoare, sensibilă și plină de provocări.

Cea de-a doua seară, joi 18 iulie, aduce pe ecran lungmetrajul de debut al regizorului ungar Balázs Lengyel, satira de excepție Lajkó: țigan în cosmos / Lajkó: Cigány az űrben, cu Tamás Keresztes și Tibor Pálffy (nominalizat în 2010 la Premiile Gopo pentru rolul secundar din Katalin Varga) în distribuție. Filmul pornește de la ideea cum că primul om care s-a întors în viață din spațiu nu a fost Yuri Gagarin, ci Lajkó Serbán, un pilot țigan din Ungaria, devenit unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Războiului Rece.

Caravana își continuă traseul în zilele următoare, ajungând pe 20 iulie la Satu Mare, la Pasajul Corneliu Coposu. Aici, de la 21:45, spectatorii vor putea urmări în aer liber pelicula Parking. Duminică seara, 21 iulie, de la aceeași oră, sătmărenii sunt așteptați pentru a urmări unul dintre cele mai apreciate filme ale ultimului an, comedia Omul care l-a ucis pe Don Quijote / The Man Who Killed Don Quixote, în regia lui Terry Gilliam. Filmul a fost primit cu entuziasm la Cannes și a atras atenția prin viziunea inedită asupra artei. Adam Driver și Jonathan Pryce interpretează rolurile principale într-o poveste care urmărește aventurile lui Toby, un om de publicitate foarte pragmatic, prins în deziluziile unui bătrân pantofar spaniol care se crede Don Quijote.

Program Carei | Parcul Dendrologic, 21.45

Miercuri, 17 iulie

Parking

  1. Tudor Giurgiu | România, 110’

Cu: Mihai Smarandache,  Belén Cuesta, Ariadna Gil, Luis Bermejo, Carmen Florescu

Filmul, inspirat de bestseller-ul „Apropierea”, spune povestea lui Adrian (Mihai Smarandache), un poet care emigrează ilegal în Spania anului 2002 și care se angajează paznic de noapte într-un parc auto condus de Rafael (Luis Bermejo). Viața lui Adrian se schimbă pentru totdeauna în timpul nopții de San Juan (Noaptea de Sânziene), când o întâlnește pe Maria (Belén Cuesta), chitaristă într-o trupă de jazz.

Joi, 18 iulie

Lajkó: țigan în cosmos / Lajkó: Cigány az űrben

  1. Balázs Lengyel | Ungaria, Rusia, 90’

Cu: Tamás Keresztes, József Gyabronka, Tibor Pálffy, Zétény Varga, Athina Papadimitriu

La începutul anului 1957 URSS se decide să aleagă, din tot blocul socialist, Ungaria pentru șansa de a participa la selecția primului cosmonaut al lumii, care urmează să fie și primul om în spațiu. Tovarășul Karmazsin Jenő, președintele Cooperativei “Nămol Roșu” din Kunmadaras cunoaște cine ar putea fi candidatul ideal pentru călătoria cea mare: Serbán Lajos, adică Lajkó, cum îi spune toată lumea, care este fascinat de stele încă de când era copil mic.

Când este selectat pentru călătoria în spațiu, Lajkó încă nici nu bănuiește că adeverirea visului său nu e deloc la voia întâmplării.

Program Satu Mare | Pasajul Corneliu Coposu, 21.45

Sâmbătă, 20 iulie

Parking

  1. Tudor Giurgiu | România, 110’

Cu: Mihai Smarandache,  Belén Cuesta, Ariadna Gil, Luis Bermejo, Carmen Florescu

Filmul, inspirat de bestseller-ul „Apropierea”, spune povestea lui Adrian (Mihai Smarandache), un poet care emigrează ilegal în Spania anului 2002 și care se angajează paznic de noapte într-un parc auto condus de Rafael (Luis Bermejo). Viața lui Adrian se schimbă pentru totdeauna în timpul nopții de San Juan (Noaptea de Sânziene), când o întâlnește pe Maria (Belén Cuesta), chitaristă într-o trupă de jazz.

Duminică, 21 iulie

Omul care l-a ucis pe Don Quijote / The Man Who Killed Don Quixote

  1. Terry Gilliam | Spania, Belgia, Franța, Portugalia, Marea Britanie, 132’

Cu: Adam Driver, Stellan Skarsgård, Olga Kurylenko, Jonathan Pryce, Joana Ribeiro

Toby, un publicitar cinic, este prins subit în fanteziile unui bătrân cizmar spaniol care se crede Don Quijote. De-a lungul aventurilor suprarealiste și deosebit de comice pe care ajung să le trăiască împreună, Toby începe să nu mai distingă între vis și realitate. Totuși, va fi nevoit să-și asume efectele tragice pe care un film regizat de el în tinerețe le-a avut asupra unui mic sat spaniol.

Detalii: www.tiff.ro și www.facebook.com/caravanatiff.

Caravana Filmelor TIFF este un proiect organizat de Asociaţia Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Europa Cinemas și al Centrului Național al Cinematografiei.

Susținut de: Banca Transilvania, Kronenbourg, Romgaz.

Cu sprijinul: Primăriei Municipiului Carei, Centrului de Promovare a Turismului Cultural Gróf Károyi, Primăriei Municipiului Satu Mare și Centrului Cultural G.M. Zamfirescu

Parteneri media: Europa FM, Zile și Nopți, Observator Cultural, Agerpres

Partener de monitorizare: mediaTRUST

 

 

 

Share Button

Amplă sărbătoare în raionul Vynogradiv, în preajma simbolului puterii militare maghiare (foto)

În urmă cu 30 de ani, la inițiativa președintelui societății agricole „Pricordonnyk“ Biro Andorr, în apropiere de punctul de control internațional ucraineano -maghiar „Vîlok-Tysabech“ a fost ridicat un monument al păsării  mitice  maghiare – Turul. Conform legendei maghiare, acest șoim, care, cu toate acestea, este reprezentat  drept  vultur, le arăta strămoșilor nomazi  calea spre pământurile unde  se pot stabili, iar  în timpul luptei de eliberare națională în secolul al 18-lea a salvat un adept al lui  Ferenc Rakoczy al II-lea, aruncându-I în timpul luptei o sabie.

De atunci,  maghiarii transcarpatieni,  în mod traditional, se adună în fiecare an, în acest loc pentru a comemora  începutul luptei de eliberare națională sub controlul contelui  Ferenc Rakoczy al II-lea împotriva dinastiei Habsburg din Austria pentru libertatea  și independența  Ungariei.

La ceremonia din acest an au participat deputatul  Parlamentului maghiar,  Attila Tilki, șeful Societății Democratice  a  maghiarilor din Ucraina, Laszlo Zubanych, șeful Consiliului Popular al rutenilor din Transcarpatia,  Ladislav Letsovych și președintele  Societății culturale a maghiarilor din Transcarpatia, deputatul Radei Supreme, Vasile Brenzovych.

În discursurile celor prezenți s-a accentuat, că în urmă cu 316 de ani, maghiari, ruteni, români și alte naționalități au luptat împreună pentru libertatea Ungariei. S-a accentuat, că la  alegerile parlamentare din 21 iulie trebuie să voteze pentru candidații care pot și pot reprezenta interesele locuitorilor din regiunea noastră, inclusiv a ungurilor din  Transcarpatia.

După cum se spune în ediția în limba ucraineană a Wikipedia – TURUL este un simbol național important al maghiarilor.

Despre  această pasăre  mitologică, cu  referire la  Ungaria modernă, a scris în cartea publicată la Ujgorod, „Gulas de  Turul“  scriitorul și jurnalistul polonez cu rădăcini maghiare,  Krzysztof Varґa: Cea mai mare nostalgie se păstrează pentru   TURUL – păsărea maghiară  mitică. Dacă examinăm cu atenție, imaginea acestei  păsări poate fi găsită  peste tot: pe monumente, clădiri vechi, semne, embleme ale armatei, pe rucsacurile  naționaliștilor  tineri pe ecusoanele de pe pieptul fetelor ce vând  sandvișuri și cafea. Turul – totemul maghiarilor este rezultatul încrucișării dintre vultur și gâscă, care a devenit  personificarea hibridă a viselor și complexelor maghiarilor „.

În țările vecine cu Ungaria, astfel de monumente sunt tratate cu prudență, având în vedere, că reprezintă  simbolul statului maghiar și a puterii militare de cândva.

Când Transcarpatia a devenit parte din Cehoslovacia, totemul  Turul a fost  demontat de aici și transportat în Ungaria. Unul dintre acești vulturi, dart – fără sabie, acum se păstrează drept exponat  în curtea castelului Ujgorod.

Share Button