„FEMEILE DE LA TISA” – o carte despre destinele româncelor din Transcarpatia

carte - Copy

În Transcarpatia a fost lansată cartea „FEMEILE DE LA TISA. Povestiri din satele românești din Transcarpatia”, scrisă de Corina Eugenia Popa.

“Femeile de la Tisa” este o carte în care se povestește despre patru tinere liceiste din Slatina care au trăit cinci ani la Sighet. Era pe timpul războiului erau mici fara părinți, departe de casă.

Prezentarea cărții și informațiile despre aceasta au fost aprofundate în cadrul unei emisiuni TV, în cadrul televiziunii din Ujgorod, la emisiunea în limba română, coordonată de redactorul Elvira Chilaru.

“Sperăm că  această carte  despre femeile de peste Tisa  va fi citită în comunitatea noastră  de  tineri și bătrâni. Bătrânii  pentru a-și răscoli amintirile, iar tinerii  pentru a cugeta asupra istoriei neamului, din care le-a  fost  dat să  facă parte. 

Transcarpatia, ținut multpătimit,  care de-a lungul istoriei ai văzut multe, ai slujit de adăpost la  nenumărate  popoare ce au trecut pe aici, ai trecut de multe ori de sub o autoritate politică sub alta, ai fost martor la  conflictul paradoxal dintre statornicia populației  de aici  și glisarea granițelor peste ea în funcție de interesele geopolitice ale marilor puteri europene. Or, oricum nu s-ar fi numit regimul  ce domina aici,  comunitatea de români întotdeauna  a fost marcată de trecutul său, trecutul unei eterne minorități naționale, înconjurată de o adevărată  mare de slavi, de sârma ghimpată la graniță și pătrunsă  până în adâncul firii de  un dor nestins  de Patria istorică, de care i-a despărțit mereu  râul de frontieră Tisa. Cum nu s-ar fi  numit acest ținut  sub diferite regimuri, el întotdeuana  a trezit interesul  savanților, etnografilor, lingviștilor, istoricilor și scriitorilor. Și în prezent  regiunea noastră  trezește admirația celor ce vizitează acest  adevărat conglomerat de neamuri și etnii, mulți  cercetători ascultându-le istorisirile  localnicilor au transcris, interpretat,  au pus în contexte istorice cele înregistrate și caută  să descifreze miracolul  conviețuirii  în pace și bună înțelegere a  transcarpatienilor. S-au scris și se vor susține  multe teze de doctorat  la cele  mai prestigioase instituții de învățământ superior  Patria istorică, iar românii noștri  de pe malul drept al Tisei vor rămâne așa precum au fost, sunt și vor fi: harnici, statornici, de  o verticalitate morală de invidiat, adevărați custozi ai limbii  lor  autentice, a cutumelor  nescrise ale  neamului.

Cea mai mare taină pe care o ascunde acest ținut  sunt destinele  oamenilor locului, viața cărora s-a perindat  sub diferite centre de influență, au interacționat cu alte culturi și limbi, dar au știut  să rămână așa precum au fost: români  cu un dor  nestins de frații de peste Tisa.

Ospitalieri, ca tot românul, ei  primesc cu bucurie  pe cei  ce vin să-i cunoască la ei acasă. Ani la rând pentru cercetări a venit un grup de masteranzi. Pe baza înregistrrărilor făcute, a  amintirilor depănate de  șapte femei  din comunitatea  românească din dreapta Tisei s-au decis să publice o carte. În cartea  ce a văzut de curând lumina zilei la editura Universității de Vest din Timișoara, au descris  istoriile adevărate ale  unui grup de fete care și-au făcut studiile la  liceul de fete «Domnița Ileana» din Sighetu Marmației. (actualmente liceul ucraianean, Taras Șevcenco)

Istoria acestor  fete  ce au trecut printr-un adevărat calvar, când într-o singură noapte  la Tisa a fost pusă granița și ele, copile, la  o vârstă fragedă, au fost despărțite cu forța de  familiile lor, rămase de cealaltă parte  a frontierei. Fără surse de existență,  singure, printre străini, ele nu înțelegeau ce se petrece. Dintr-o dată au devenit orfane, purtătoarele statutului  de refugiate. Traumele sufletești s-au impregnat adânc în memoria fostelor liceiste de la Sighet, care au continuat să-și facă studiile acolo, iar revenirea lor acasă la baștină, dramatismul revederii cu părinții și frații  le-a marcat existența lor  de mai departe”.

Informațiile au fost transmise de redactorul -șef, Elvira Chilaru.

Share Button

Lasă un răspuns