Remus Țiplea invitat de onoare la Săptămâna culturii române, în Germania

Pe 6 octombrie s-a dat startul Săptămânii Culturale Europene la Gutersloh – Germania, eveniment inițiat în anul 1984, care are loc o dată la doi ani. Fiecare ediţie aduce în prim plan o ţară europeană, propunându-şi să încurajeze legăturile dintre germani şi cetăţenii străini din oraşul Gutersloh. Anul acesta, România a fost desemnată pentru prima dată, drept ţară invitată.

Festivalul s-a desfăşuat timp de o săptămână, între 6 – 13 octombrie, şi reprezintă un prilej deosebit de promovare atât a culturii române, cât şi a artiştilor români. De altfel, programul evenimentului a fost unul generos şi diversificat pentru fiecare zi a săptămânii, incluzând concerte, expoziţii, o seară culinară românească, o seară de film, seri literare pentru cei mari şi cei mici.

În data de 13 octombrie a avut loc expoziția de fotografie a sătmăreanului Remus Ţiplea, cu proiectul „Searching for God – Confesiuni religioase în România”.

Cea mai recentă apariție editorială a fotografului sătmărean, Remus Țiplea, „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă – româno-engleză text scris de către profesoara Mihaela Grigorean, este un proiect realizat sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare, și a fost lansat anul trecut  în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2018, acesta fiind cel mai mare festival german de fotografie.

Acest proiect conţine o serie de fotografii, realizate de Remus Ţiplea între anii 2009 şi 2018, care ilustrează viaţa spirituală şi ritualurile principalelor confesiuni religioase din Nord-Vestul României (ortodocşi, greco- catolici, romano- catolici, reformați, penticostali, protestanţi, martori ai lui Iehova şi adventişti de ziua a şaptea).

În cei nouă ani dedicaţi acestui proiect, fotograful a reuşit să surprindă temele principale şi ritualurile comune, cum ar fi botezul, nunta, înmormântarea, pelerinajele, construcţia lăcaşelor de cult, slujbele duminicale şi alte sărbători, concentrându-se asupra a ceea ce uneşte aceste confesiuni şi nu asupra a ceea ce le separă.

Fotografiile lui au fost prezentate şi în cadrul unor expoziţii personale organizate la Cluj-Napoca, Paris şi Lisabona, fiind publicate totodată în numeroase reviste de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Republica, National Geographic sau Feature Shoot.

În 2017 Remus Ţiplea a mai publicat albumul fotoetnografic „Din Oaş în Paşti”, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare.

În ceea ce privește organizarea şi promovarea artiştilor români în cadrul festivalului, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin a fost principalul partener şi co-organizator al evenimentului.

Share Button

Medalion literar Radu Sergiu Ruba-65

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în colaborare cu Asociația Scriitorilor de Nord Vest, a organizat vineri 11 octombrie 2019, la Centrul Cultural Poesis lansarea cărții „Un mic arhipelag”, a scriitorului Radu Sergiu Ruba, acest eveniment înscriindu-se în șirul manifestărilor desfășurate sub genericul de „Medalioane Culturale”, prin care -C.J.C.P.C.T. Satu Mare, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Satu Mare, omagiază oamenii de cultură sătmăreni, cu ocazia împlinirii unei vârste simetrice.

Despre scriitorul sătmărean, Radu Sergiu Ruba au vorbit: Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest, Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare, poetul clujean – Ion Cristofor, poetul – George Vulturescu, criticul literar – Gheorghe Glodeanu, prof. univ. de la Universitatea de Nord Baia Mare – Delia Munteanu, criticul și istoricul literar – Monica D. Cândea, iar tânărul poet Adrian Lupescu i-a dedicat un poem.

De o jumătate de veac, Radu Sergiu Ruba și-a scufundat ochii în lumi pe care numai mintea lui le mai putea reclădi din punctele luminoase ale acelor locuri referențiale care s-au încăpățânat să devină jaloanele imagologice ale existenței sale.

Naturalețea stilului vine poate, dintr-o uriașă necesitate de eliberare prin cuvânt. Pentru că doar cei care au venit pe lume în această parte de țară pot – prin comparație – să se revendice la rândul lor, unei astfel de spiritualități.

           Între 1987-1998 conduce, ca redactor șef, revista Litera noastră, publicată în scriere Braille și în scriere vizuală. Revine la conducerea acestei reviste, începând de la 1 februarie 2000. A facut parte din colegiile de redacție ale săptămânalelor Phoenix și Tinerama, a colaborat constant la cotidianul Curentul și la revista Oameni în top, precum și la numeroase reviste literare. Din 1992, realizează, la Radio România Actualități, emisiunea săptamânală Ochiul interior A realizat de asemenea, în direct, emisiunea de 90 de minute „Tiflo-Antena” pe programul Antena Bucureștilor în perioada 1995-1996. Are statutul de colaborator permanent, cu drepturi de autor, al Societății Române de Radiodifuziune. A realizat numeroase materiale pentru Radio Europa Liberă și Radio Europa FM.

 

Share Button

Interviu cu președintele Asociației Cazacilor Satu Mare, Pavel Prodaniuc

Interviu cu președintele Asociației Cazacilor Satu Mare, Pavel Prodaniuc. Ce spune despre rolul Asociației Cazacilor în relațiile româno-ucrainene?

Reporter: Domnule Prodaniuc, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre Asociația Cazacilor din Satu Mare și despre rolul ei în relațiile româno-ucrainene.

 Așadar, să începem cu prima întrebare:

Reporter: Domnule președinte, Prodaniuc, vom începe cu o întrebare simplă: Ce sunt cazacii și ce rol au jucat aceștia în istorie?

Pavel Prodaniuc: Cazacii au apărut în secolul al XIII-lea din necesitatea de a fi om liber. De fapt, “cozac” este denumirea corectă, cuvântul provine din limba turcă și înseamnă “om liber”. Esența vieții lor era libertatea, trăsătură esențială la cazaci. Ei se trag din Polonia și s-au refugiat în Câmpia de Est într-o zonă pustie, pentru ca apoi, de-a lungul timpului, să facă incursiuni la tătari sau la turci. Treptat, aceștia au început să se organizeze, pentru ca, la cumpăna secolelor XIII-XIV, să pună bazele statului căzăcesc. Cazacii puneau un accent deosebit pe apărarea credinței ortodoxe. Apărau Estul Ucrainei de incursiunile tătare, iar una dintre ocupațiile importante ale lor era războiul. Au participat și la al doilea asediu asupra Vienei pentru a opri expansiunea otomană și a apăra creștinismul. Cazacii au dezvoltat la nivelul statului lor două administrații: Nipru de Jos și Nipru de Sus. Statul căzăcesc a fost primul stat democratic, adoptând o constituție cu principii democratice încă din timpul lui Ioan Mazepa, care se plasează înainte de Constituția americană. De asemenea, cazacii au pus un mare accent pe familie, niciodată nu și-au trădat familia, pentru ei aceasta este sfântă, iar copiii erau foarte apreciați, aceștia fiind botezați direct în Nipru. Pentru a deveni un cazac era obligatoriu să treci la religia ortodoxă.

Reporter: Ce își propun, în prezent, organizațiile căzăcesti și cum sunt organizate?

Pavel Prodaniuc: Asociațiile căzăcești au apărut în Ucraina și prin acestea se dorește revigorarea rolului istoric și cultural al cazavilor. Pun accent deosebit pe cultul vitejiei, spiritul civic, spiritul moral, al credinței, al religiei. Asociațiile sunt organizate pe filiale județene în România, iar în Ucraina pe regiuni. La nivel mondial, Asociații căzăcești există în Polonia, Lituania, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Canada, SUA, Germania, Australia, peste tot unde sunt ucraineni. Acum se pune în discuție, la nivel central, cu ocazia unei întâlniri în perioada 11-13 octombrie, la Iaremcea, regiunea Ivano-Frankivsk, a colaborării la nivel mondial și a formării unei structuri mondiale  centrale ale acestor organizații. Există una la Kiev al cărei președinte este Pavel Huliacov. În prezent se fac demersuri la nivelul Parlamentului ucrainean în vederea finanțării acestor organizații prin bani guvernamentali, deoarece aceasta nu este finanțată cu bani de la guvern. Totuși, conducerea Ucrainei este încă reticentă.

Asociațiile căzăcești organizează și tabere pentru copii, tineri. În tabere, copiii își desfășoară activitatea în mod spartan, sunt lăsați de părinți pentru a fi educați și a deveni tineri independenți. Tinerii sunt educați în spiritul patriotismului national, culturii tradiționale, tradițiilor, istoriei, deoarece aceștia acum descoperă istoria lor adevărată. Până acum la ei a fost mai mult o istorie a omului sovietic. Se dorește dezvoltarea unei identități naționale ucrainene.

Reporter: Știm că ați organizat până în prezent evenimente ale Asociației de Caritate a Cazacilor din România. Ce misiune are Asociația și ce alte acțiuni preconizați să organizați în următorul interval de timp?

Pavel Prodaniuc: Noi ne propunem, să știm cine au fost cazacii, rolul acestora în istorie, cine au fost predecesorii noștri, ce probleme au avut de învins pentru a supraviețui statul ucrainean, așadar revigorarea conceptului de cultură și tradiție căzăcească ( religia, morala, dreptatea, altruismul, familia). Vom avea o întâlnire la Iaremcea și vom vedea ce program se va stabili. Probabil vom organiza simpozioane de cunoaștere a istoriei cazacilor, a culturii .

 Reporter: Cum credeți că poate sprijini Asociația dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene?

Pavel Prodaniuc: Sigur, Asociația noastră este o asociație non-profit, și atunci ca să contribuim noi la dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene trebuie să facem singuri primul pas, să organizăm niște întâlniri, fie în Ucraina, fie la noi, în România, ceea ce am făcut și până acum. Am organizat până în prezent patru evenimente prin care consider că am contribuit la dezvoltarea relațiilor în toată regiunea Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Crimeea și nu numai. Trebuie să oferim modele de bună vecinătate, colaborare, de multiculturalism.

Reporter: Cum considerați că va evolua Ucraina în următorii 5 ani? Va continua apropierea de structurile euro-atlantice sau își va schimba orientarea?

Pavel Prodaniuc: Știm că Poroșenko, în ultimul an de mandat, a semnat o lege prin care a schimbat constituția și scrie așa: Ucraina este numai spre UE și NATO, deci nu se poate schimba cursul Ucrainei. Acum totul depinde de factorii externi, pentru că dacă ei nu sunt ajutați va fi greu. Noi sperăm că, cursul va fi pro-european.

Reporter: Cum vede Asociația Cazacilor din România soluționarea conflictului dintre Ucraina și Rusia?

Pavel Prodaniuc: Toți am dori să fie pace, să nu fie victime, să nu fie morți, dar asta depinde numai de ruși. Probabil știți că la Minsk, în 2015, s-a semnat un memorandum la care au participat Anglia, Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Acolo s-a sugerat ca Ucraina să se retragă cu armata din zona de conflict. A fost proiectul fostului ministru de externe al Germaniei. Rușii nu s-au retras. Nu văd sensul. Este ca și cum ucraineni ar renunța pur și simplu la teritoriu. Consider că în cazul conflictului rușii ar trebui să se retragă. Aici e problema. dar ei insistă. Eu cred că acest conflict nu se va stinge, va fi un conflict permanent.

Reporter: Am observat că în România există mai multe minorități ucrainene, precum cea rutenă și hutulă. Ce ne puteți spune despre acestea?

Pavel Prodaniuc: Nu există mai multe minorități  ucrainene, decât cea ucraineană. Ceea ce numim ruteni, huțuli, chiar cazaci, toți sunt ucraineni. Denumirea vine după locul de naștere, de baștină, partea de zonă, ținut, ca de exemplu huțuli, partea Bucovinei de Nord.

Reporter: Luați în condiderare o posibilă colaborare între asociația dumneavoastră și URR din Romania sau asociații rutene sau hutule?

Pavel Prodaniuc: Noi suntem deschiși oricui, celor care simt că sunt ucraineni. Important este să fie deschidere și din partea lor. Noi ne bazăm pe dezvoltarea sentimentului căzăcesc, educație spre cultură, obiceiuri, tradiții, aprofundarea sentimentului de integritate națională ucraineană, iar Uniunea Ucrainenilor are și un alt rol. Activitățile împreună presupun o deschidere transparentă, fără orgolii. Asociația noastră este deschisă tuturor, deoarece fiecare își cunoaște foarte bine misiunea. O colaborare reciprocă aduce un plus comunității ucrainene.

Vă mulțumesc încă o dată, pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat!

 

Share Button