O (non) conferință ordinară a adunat peste 100 de profesori din toată Ucraina, la școala medie  numărul 7 din orașul Mucacevo.

După cum ne-au relatat  la Departamentul de  Educație, Tineret și Sport al Comitetului Executiv din orașul  Mucacevo, pedagogii  s-au adunat pentru a învăța cum să schimbe sistemul de învățământ la (non) conferința ordinară EdCamp Ucraina.

Participanții la conferință au pregătit   cursuri pe teme diverse – de la tehnologii IT,  la  conversația empatică, povestiri prezentate sub formă de desene seriale, însoțite de texte scurte(comics-uri), modalități  de înțelegere cu elevii, layfhak-uri în studierea  limbilor străine și importanța jocurilor în viața școlară.

Toți profesorii, în cadrul non-conferinței EdCamp Ukraine, au primit certificate de formare(perfecționare) avansată.

De asemenea, echipa EdCamp Ucraina își vede  misiunea sa în organizarea unei  platforme pentru a susține  pedagogii practicienii și pe cei în devenire  în  calificarea  participativă de-a lungul vieții.

Trebuie remarcat faptul, că Transcarpatia nu este pentru  prima dată când găzduiește o întâlnire de acest nivel. Astfel, în martie 2017, în localitatea Lukovo din raionul Irșava  a avut loc un EdCamp  regionall Lukovo.

Incinta Consulatului General al Ungariei la Ujgorod a devenit o adevărată pinacotecă unde sunt expuse  lucrările artistice; de data aceasta, pentru Școala de Arte pentru Copii din orașul de reședință al Transcarpatiei. La 28 ianuarie, în  instituție diplomatică a fost inaugurată  oficial o expoziție de 29 de pânze, autorii cărora sunt  elevi.

Misiunea de onoare a îndeplinit-o Consulul General al Ungariei la Ujgorod, József Buhaylo și direcorul instituției  de învățămât amintite, Natalia Gromova. Dumneaei, printre altele, a remarcat,  că la  școala de arte studiază  900 de elevi, 200 dintre – artele plastice. Discipolii școlii  sunt copii  talentați, în afară de mânuirea penelului, ei  mânuiesc și instrumente muzicale sau dansează. Drept confirmare, la inaugurarea expoziției  copiii au interpretat melodii maghiare, au cântat la  saxofon și chitară.

Anastasia Kushtan, în vârstă de 12 ani, a prezentat o lucrare grafică cu imaginea orașului  Uzhgorod. Fata afirmă, că studiază la  școala de arte  pentru a deveni un designer de modă sau un arhitect în viitor. În lucrările colegilor ei –  biserica din satul Goreanî (rotunda, construită  pe timpul Moraviei mari, sec.IX), străzi ale orașului, oameni, sărbători.

Un artist plastic cu renume în  Transcarpatia, profesorul  Vasyli Vovchok a spus, că instituția lor a adunat diverși artiști: „Drept  rezultat, pânzele discipolilor noștri  sunt deosebite, deoarece  ei preiau arta mânuirii penelului  și spectrului de culori  nu de la un singur profesori, ci  de la toți câte puțin.  Și lucrările  prezentate nu aparțin unor amatori, dar au atins deja un anumit nivel. Puteți să vă convingeți de acest lucru „.

„Avem un grai cu ochii limpezi de dor şi istorie”,afirma marele nostru poet Grigore Vieru. Şi mai adăuga: „un grai cu tâmple brobonite de roua trudei creatoare”.

Cum însuşesc copiii  acest grai dat românilor odată cu fiinţa lor la şcolile  din cele două raioane  Teaciv şi Rahiv  a demonstrat  olimpiada regională de limbă şi literatură română, comunicare şi creativitate, la care s-au prezentat  concursanţii din cele câteva școli cu predare în limba română  împreună cu pedagogii lor.

Subiectele au depasit cu mult nivelul testelor sau gradul de dificultate al examenului de absolvire. Si aceasta pentru ca, de regula, cine se pregateste pentru olimpiada, reuseste de cele mai multe ori sa obtina o nota mare si la examene.  Elevii spun ca subiectele au fost abordabile si pentru cei mai multi este o obisnuinta de a participa la olimpiade. Indiferent de clasa in care este elevul, structura subiectelor a fost aceeasi. Un accent deosebit s-a pus pe imaginaţia copiilor, pe  creativitatea lor. 

Creativitatea şi talentul la limba română nu sunt la îndemâna oricui, reuşesc să-şi exprime impecabil gândurile doar acei copii, care citesc mult, iar cei 13  copii veniţi la Ujgorod (față de  30 din anii precedenți) au demonstrat cunoştinţe bogate  şi au reuşit să convingă şi juriul exigent, că limba maternă este  pentru ei o modalitate certă de a se afirma.

Domnul Taras Daţio,preşedintele permanent  al juriului  speră, ca  premianţii olimpiadei să demonstreze rezultate frumoase  și la  olimpiada republicană de la Cernăuți  și să continue studierea patrimoniului bogat al  limbii şi literaturii române la  secţia respectivă de la Universitatea Naţională.

Profesorii de specialitate au trecut şi ei prin mari emoţii, căci era evaluat nu doar gradul de cunoştinţe al discipolilor, ci şi talentul lor de a transmite  dragostea faţă de  însuşi ceea ce-i defineşte ca popor  pe cei 40 de mii de români din Transcaraptia. Desigur, că  orice  concurs  trezește și disensiuni, dar  dat fiind, că  juriul se bucură de credibilitate, s-a reușit de a depăși  orice nuanțe de neînțelegeri.

Au trecut vremurile şi regimurile peste ei, au  fost făcute  încercări de a-i priva de dreptul de a  cânta şi a plânge româneşte, dar ei s-au opus  aşa cum o fac de fiecare dată. Şi dacă astăzi   cuvântul de salut  ce şi-l adresează unul altuia românii nu mai conţine un amalgam de vorbe nedesluşite ,ci se rosteşte  cu demnitate: lăudăm pe IIsus e  datorită lor, cutezanţei şi rezistenţei de care au dat dovadă în vremurile de resrişte. Şi nu în ultimul rând  şcolii.

Doamna Anuţa Moiş, profesoară din Apşa de Mijloc e optimistă şi crede,că deficienţele  ce se mai fac simţite la studierea limbii materne vor fi depăşite şi  interesul faţă de  principalul obiect STUDIAT  ÎN ŞCOLILE NOASTRE ,limba română -nu va dispărea.

Nu toţi copiii sunt înzestraţi cu harul de a însuşi perfect arta comunicării şi expresivităţii în vorbire,, dar de pedagogi depinde să le cultive dragostea de a citi şi a cunoaşte.

Doamna  Iuliana Serghiiciuk, metodistă   la Institutul  de perfecționare a cadrelor didactice cunoaște  bine  problemele de care se confruntă   școlile  românești din Transcarpatia, dar  afirmă, că   perseverența și cutezanța românilor  și liciditatea  celor  ce decid destinul limbii române  în  școlile  noastre  vor  da roade și  situația se va schimba spe bine.

Olimpici la română  au devenit  elevii din Biserica Albă, Plăiuț, Apșa de Mijloc  și Apșa de Jos . Rămâne să facă eforturi și  cei din  școlile care de data aceasta  nu s-au plasat  pe primele locuri, dar, cu certitudine, că  potențialul  discipolilor profesorilor  de la așezămintele  de învățământ  din Slatina  va fi valorificat și vor înscrie  multe performanațe, vor atinge , rezultate pe măsura așteprărilor noastre  la olimpiadele și concursurile școlare.

Acasă au plecat mulţumiţi atât profesorii, cât şi discipolii lor: olimpiada regională  de limbă, literatură română, creativitate şi comunicare LE- a adus satisfacţii sufleteşti, dar  le-a amintit o dată în plus, că firul Ariadnei ce-i poartă  prin labirinturile istoriei, limbii muzicii şi horelor româneşti trebuie  ţinut bine în mâini, dacă se doreşte  ca  tânăra generaţie de români din Transcarpatia să   ducă mai departe faima strămoşilor lor  şi mândria de a fi români. Pe lângă spiritul pragmatic  ce se cultivă aici, cu atâta  eficienţă, e necesar de a-i face să devină competitivi, dotaţi  şi harnici în ale cunoaşterii.