La 100 de ani de la Trianon: Ungaria adoptă o rezoluție și se adresează maghiarilor de peste hotare

Parlamentul maghiar, marți, 25 februarie, a adoptat o rezoluție în sprijinul unei inițiative a Consiliul Național Secuiesc  (o organizație publică   a maghiarilor din România, care promovează autonomia) pentru protejarea regiunilor naționale.

Conform rezoluției, Parlamentul salută inițiativa, denumită „Inițiativa cetățenilor europeni pentru egalitatea regională și sustenabilitatea culturilor regionale”, care are drept scop convingerea Uniunii Europene de a acorda o atenție deosebită regiunilor,  care au culturile sale naționale, religioase și etnice și sunt diferite de regiunile înconjurătoare ale anumitor țări.

Rezoluția propusă prevede,  că ar trebui acordat sprijin acestor regiuni, oferindu-le acces egal la fonduri, resurse și programe ale UE, promovând în același timp identitatea lor regională.

Propunerea partidului de opoziție Green LMP a fost susținută de partidele de la guvernare, precum și de Jobbik și socialiști  și a fost aprobată în unanimitate cu 158 de voturi «pro».

Decizia este simbolică, deoarece 2020 a fost declarat un an de coeziune națională în Ungaria, la cei 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon – se arată în rezoluție.

Pentru ca Comisia Europeană să ia în considerare o astfel de inițiativă, cel puțin un milion de semnături trebuie adunate până la 7 mai.

În urma votului, împuternicitul  prim-ministrului, Cătălin Seeley, a adresat  o solicitare societății de a sprijini  inițiativa europeană. Ea a menționat,  că în Europa conviețuiesc  400 de minorități etnice și fiecare  al șaptelea cetățean al  UE  aparține unei minorități   regionale.

Parlamentul maghiar a cerut ungurilor din interiorul și din afara Ungariei să sprijine inițiativa cu semnăturile lor.

Trebuie menționat,  că un sondaj recent realizat de Pew Research Center a constatat,  că aproximativ două treimi din maghiari (67%) sunt de acord,  că unele dintre țările vecine aparțin teritoriului Ungariei. În același timp, 40% dintre cei chestionați au specificat că sunt pe deplin de acord cu această afirmație.

Share Button

Conferință despre dubla cetățenie în Transcarpatia

Astăzi, 12 februarie, în Administrația Regională de Stat a Transcarpatiei  sunt discutate aspecte importante privind eventuala problemă  a dublei cetățenii.

La masa rotundă s-au adunat diplomați, oameni de știință, deputați ai poporului, reprezentanți ai diferitelor organizații publice și autorități. Consilierul Direcției Institutului Național de Studii Strategice, Svetlana Mitryayeva, a deschis conferința. În special, ea a menționat, că legislația Ucrainei necesită  corectări la acest capitol.

Cele mai multe nereglementări ale legislației ucrainene sunt resimțite în  regiunile situate la granițele cu UE. Faptul  că Rusia, anexând Crimeea, și-a introdus cetățenia acolo și a început să elibereze pașapoarte rezidenților din teritoriile ocupate din regiunile Donetsk și Lugansk este de urgență suplimentară.

Share Button

Klimkin despre Transcarpatia: „Maghiarii ucraineni nu se simt acasă în Ucraina”

Fostul ministru de externe a comentat evoluțiile recente în relațiile ucraineano-maghiare, inclusiv vizita ministrului de externe, Peter Sijarto la Kiev pentru a negocia cu oficiali de top din Ucraina.

– Și din nou despre Ungaria. Mai exact despre Transcarpatia. Toată lumea discută doar despre aceea cum maghiarii ucraineni ar putea însuși limba  ucraineană. Nu este suficient! Ei toți trebuie să devină cetățeni ucraineni cu drepturi depline. Fără a-și pierde propria identitate, desigur. Pentru aceasta, pe lângă un nivel decent de cunoaștere a limbii ucrainene, au nevoie de cunoștințe de bază despre istoria ucraineană, geografia, despre  stat  și drept – a accentuat  Klimkin.

Potrivit acestuia, dacă pe cineva deranjează  numărul acestor materii, ele pot fi unite în una  singură „Limbă ucraineană și studii ucrainene”:

– Ar trebui să convenim  cu maghiarii cum vor fi predate aceste obiecte  și care sunt criteriile de control ale calității. Acest lucru este fundamental! Și care va fi partea lor din învățământul general –  30, 40 sau 60 de procente n-are importanță. Cu atât mai mult, că la noi nu există  o educație  de calitate în  școli  în afara orașelor (și în orașe, de asemenea).

– Am vizitat Transcarpatia de multe ori și am semnalat,  că maghiarii ucraineni nu se simt ca acasă în Ucraina, le lipsește înțelegerea țării ai cărei cetățeni sunt. Trebuie să-i  ajutăm în acest sens, altfel o parte din Transcarpatia va deveni în cel din urmă  o enclavă maghiară – subliniază Klimkin.

Potrivit acestuia, când sosești acolo vezi, că pe instituțiile de stat sunt arborate drapelele ucrainene, dar și cele maghiare, și oamenii acolo  trăiesc după fusul orar  maghiar:

– Pentru ca aceștia să înceapă să trăiască după ora noastră  trebuie să începem să lucrăm comprensiv cu minoritățile naționale, iar la noi așa precum n-a fost  nici acum nu există  un centru unic pentru elaborarea politicilor și punerea în aplicare a acesteia. Dacă noi nu-l avem,  atunci alții vor domina pe teritoriul nostru. Așa cum se întâmplă acum cu maghiarii ucraineni din Transcarpatia.

 

Share Button