Interviu cu președintele Asociației Cazacilor Satu Mare, Pavel Prodaniuc. Ce spune despre rolul Asociației Cazacilor în relațiile româno-ucrainene?
Reporter: Domnule Prodaniuc, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre Asociația Cazacilor din Satu Mare și despre rolul ei în relațiile româno-ucrainene.
Așadar, să începem cu prima întrebare:
Reporter: Domnule președinte, Prodaniuc, vom începe cu o întrebare simplă: Ce sunt cazacii și ce rol au jucat aceștia în istorie?
Pavel Prodaniuc: Cazacii au apărut în secolul al XIII-lea din necesitatea de a fi om liber. De fapt, “cozac” este denumirea corectă, cuvântul provine din limba turcă și înseamnă “om liber”. Esența vieții lor era libertatea, trăsătură esențială la cazaci. Ei se trag din Polonia și s-au refugiat în Câmpia de Est într-o zonă pustie, pentru ca apoi, de-a lungul timpului, să facă incursiuni la tătari sau la turci. Treptat, aceștia au început să se organizeze, pentru ca, la cumpăna secolelor XIII-XIV, să pună bazele statului căzăcesc. Cazacii puneau un accent deosebit pe apărarea credinței ortodoxe. Apărau Estul Ucrainei de incursiunile tătare, iar una dintre ocupațiile importante ale lor era războiul. Au participat și la al doilea asediu asupra Vienei pentru a opri expansiunea otomană și a apăra creștinismul. Cazacii au dezvoltat la nivelul statului lor două administrații: Nipru de Jos și Nipru de Sus. Statul căzăcesc a fost primul stat democratic, adoptând o constituție cu principii democratice încă din timpul lui Ioan Mazepa, care se plasează înainte de Constituția americană. De asemenea, cazacii au pus un mare accent pe familie, niciodată nu și-au trădat familia, pentru ei aceasta este sfântă, iar copiii erau foarte apreciați, aceștia fiind botezați direct în Nipru. Pentru a deveni un cazac era obligatoriu să treci la religia ortodoxă.
Reporter: Ce își propun, în prezent, organizațiile căzăcesti și cum sunt organizate?
Pavel Prodaniuc: Asociațiile căzăcești au apărut în Ucraina și prin acestea se dorește revigorarea rolului istoric și cultural al cazavilor. Pun accent deosebit pe cultul vitejiei, spiritul civic, spiritul moral, al credinței, al religiei. Asociațiile sunt organizate pe filiale județene în România, iar în Ucraina pe regiuni. La nivel mondial, Asociații căzăcești există în Polonia, Lituania, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Canada, SUA, Germania, Australia, peste tot unde sunt ucraineni. Acum se pune în discuție, la nivel central, cu ocazia unei întâlniri în perioada 11-13 octombrie, la Iaremcea, regiunea Ivano-Frankivsk, a colaborării la nivel mondial și a formării unei structuri mondiale centrale ale acestor organizații. Există una la Kiev al cărei președinte este Pavel Huliacov. În prezent se fac demersuri la nivelul Parlamentului ucrainean în vederea finanțării acestor organizații prin bani guvernamentali, deoarece aceasta nu este finanțată cu bani de la guvern. Totuși, conducerea Ucrainei este încă reticentă.
Asociațiile căzăcești organizează și tabere pentru copii, tineri. În tabere, copiii își desfășoară activitatea în mod spartan, sunt lăsați de părinți pentru a fi educați și a deveni tineri independenți. Tinerii sunt educați în spiritul patriotismului national, culturii tradiționale, tradițiilor, istoriei, deoarece aceștia acum descoperă istoria lor adevărată. Până acum la ei a fost mai mult o istorie a omului sovietic. Se dorește dezvoltarea unei identități naționale ucrainene.
Reporter: Știm că ați organizat până în prezent evenimente ale Asociației de Caritate a Cazacilor din România. Ce misiune are Asociația și ce alte acțiuni preconizați să organizați în următorul interval de timp?
Pavel Prodaniuc: Noi ne propunem, să știm cine au fost cazacii, rolul acestora în istorie, cine au fost predecesorii noștri, ce probleme au avut de învins pentru a supraviețui statul ucrainean, așadar revigorarea conceptului de cultură și tradiție căzăcească ( religia, morala, dreptatea, altruismul, familia). Vom avea o întâlnire la Iaremcea și vom vedea ce program se va stabili. Probabil vom organiza simpozioane de cunoaștere a istoriei cazacilor, a culturii .
Reporter: Cum credeți că poate sprijini Asociația dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene?
Pavel Prodaniuc: Sigur, Asociația noastră este o asociație non-profit, și atunci ca să contribuim noi la dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene trebuie să facem singuri primul pas, să organizăm niște întâlniri, fie în Ucraina, fie la noi, în România, ceea ce am făcut și până acum. Am organizat până în prezent patru evenimente prin care consider că am contribuit la dezvoltarea relațiilor în toată regiunea Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Crimeea și nu numai. Trebuie să oferim modele de bună vecinătate, colaborare, de multiculturalism.
Reporter: Cum considerați că va evolua Ucraina în următorii 5 ani? Va continua apropierea de structurile euro-atlantice sau își va schimba orientarea?
Pavel Prodaniuc: Știm că Poroșenko, în ultimul an de mandat, a semnat o lege prin care a schimbat constituția și scrie așa: Ucraina este numai spre UE și NATO, deci nu se poate schimba cursul Ucrainei. Acum totul depinde de factorii externi, pentru că dacă ei nu sunt ajutați va fi greu. Noi sperăm că, cursul va fi pro-european.
Reporter: Cum vede Asociația Cazacilor din România soluționarea conflictului dintre Ucraina și Rusia?
Pavel Prodaniuc: Toți am dori să fie pace, să nu fie victime, să nu fie morți, dar asta depinde numai de ruși. Probabil știți că la Minsk, în 2015, s-a semnat un memorandum la care au participat Anglia, Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Acolo s-a sugerat ca Ucraina să se retragă cu armata din zona de conflict. A fost proiectul fostului ministru de externe al Germaniei. Rușii nu s-au retras. Nu văd sensul. Este ca și cum ucraineni ar renunța pur și simplu la teritoriu. Consider că în cazul conflictului rușii ar trebui să se retragă. Aici e problema. dar ei insistă. Eu cred că acest conflict nu se va stinge, va fi un conflict permanent.
Reporter: Am observat că în România există mai multe minorități ucrainene, precum cea rutenă și hutulă. Ce ne puteți spune despre acestea?
Pavel Prodaniuc: Nu există mai multe minorități ucrainene, decât cea ucraineană. Ceea ce numim ruteni, huțuli, chiar cazaci, toți sunt ucraineni. Denumirea vine după locul de naștere, de baștină, partea de zonă, ținut, ca de exemplu huțuli, partea Bucovinei de Nord.
Reporter: Luați în condiderare o posibilă colaborare între asociația dumneavoastră și URR din Romania sau asociații rutene sau hutule?
Pavel Prodaniuc: Noi suntem deschiși oricui, celor care simt că sunt ucraineni. Important este să fie deschidere și din partea lor. Noi ne bazăm pe dezvoltarea sentimentului căzăcesc, educație spre cultură, obiceiuri, tradiții, aprofundarea sentimentului de integritate națională ucraineană, iar Uniunea Ucrainenilor are și un alt rol. Activitățile împreună presupun o deschidere transparentă, fără orgolii. Asociația noastră este deschisă tuturor, deoarece fiecare își cunoaște foarte bine misiunea. O colaborare reciprocă aduce un plus comunității ucrainene.
Vă mulțumesc încă o dată, pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat!
