Corespondent: Stimate domnule președinte al Radei regionale Transcarpatia, Mihaylo Rivis, vă contactam din partea Interregionews, cea mai importantă agenție de știri bilingvă (dedicată știrilor din România și Ucraina) din România. De-a lungul timpului am dezvoltat colaborări atât cu decidenții români din zona de frontieră (printre care președinții Consiliilor Județene din Maramureș și Satu Mare), precum și cu lideri ucraineni (Oleksandr Bankov – ambasadorul Ucrainei în România și Vasile Țiple – președintele Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia), sens în care am dori să vă luăm și dumneavoastră un interviu despre cooperarea româno-ucraineană.
Funcția pe care, cu onoare, o reprezentați a presupus, cu siguranță, activități și deplasări în România. Ce v-a impresionat în țara noastră și care sunt diferențele pe care le-ați remarcat între români și ucraineni?
Mihaylo Rivis, Președintele Radei regionale: Identitatea românească este o identitate românească și o națiune care este foarte aproape pentru Transcarpatia și transcarpatieni. Transcarpatienii au trăit întotdeauna împreună cu românii. Dat fiind că Transcarpatia a făcut parte din componența diferitor state și în prezent se învecinează cu 4 țări UE și locuitorii regiunii sunt obișnuiți să trăiască în vecinătate strânsă, așa s-a întâmplat din punct de vedere istoric.
Dar, sincer să vă spun, am atras în mod repetat atenția diplomaților români și am întrebat fără echivocuri, de ce România acordă mult mai multă atenție Bucovinei și toată cooperarea transfrontalieră este îndreptată către Cernăuți și regiunea Ivano-Frankivsk. Iar Transcarpatia, rămâne, cumva, în afara relațiilor și posibilităților de cooperare cu România, atragerea asistenței tehnice comune reciproc avantajoase a Uniunii Europene prin proiecte de mare interes pentru ambele părți. Adică, dezvoltarea unor relații ample, precum am stabilit cu ținuturile cehe, cu regiunile maghiare, inclusiv. Din păcate, nu există relații de colaborare între comunități, universități, structuri, în special la nivelul unităților teritoriale ale Poliției Naționale, Departamentului de Pompieri, Serviciului pe Situații Extraordinare din România. De exemplu, acum colaborăm cu partenerii cehi și maghiari în domeniul silviculturii și lucrăm împreună pentru a ne asigura, că fiecare oraș, sat transcarpatic se înfrățește cu localitățile din Republica Cehă, Ungaria. Sunt convins că putem stabili aceeași cooperare sinceră și fructuoasă cu românii, trebuie să pășim în această direcție.
Văd, că nu sunteți de acord, pentru că, desigur, satele din raionul Rahiv și parțial din raionul Teaciv au stabilit deja contacte cu comunitățile de frontieră din România.
Acest lucru este adevărat, dar geografia acestor relații trebuie să fie mai largă. Așa cum e primit la buni vecini.
Corespondent: Satu Mare – este oraș înfrățit cu Ujgorodul…
Mihaylo Rivis : Și Sighetul Marmației s-a înfrățit cu orașul Hust. E adevărat. Cea mai importantă sarcină pe care o avem este reconstruirea podului peste râul de frontieră Tisa la Biserica Albă, care va avea o importanță deosebită pentru ambele părți, unde lucrările se desfășoară începând cu 2014 și sunt destul de lente. Dar, este deosebit de important să accelerăm aceste procese. Nota a fost semnată de Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei la inițiativa autorităților transcarpatice, transmisă colegilor români interesați de cooperare și sunt convins că, în curând, lucrările se vor derula. Din partea Ucrainei, din păcate, problema semnării documentelor relevante a fost „blocată”, deși miniștrii afacerilor externe din ambele țări au fost la noi în regiune și ne-au asigurat că decizia va fi pozitivă.
Corespondent: Deși avem frontiera cu patru țări ale UE …
Mihaylo Rivis: Transcarpatia – este, de fapt, imaginea Ucrainei, mai întâi regiunea noastră întâmpină oameni atât din Slovacia (Ucraina nu mai are în altă parte graniță de stat cu Slovacia), cât și din Ungaria (Ucraina la fel doar în Transcarpatia are frontieră de stat cu Ungaria). Dacă e să vorbim despre granița de stat cu România, aceasta trece și prin Bucovina și prin regiunea Ivano-Frankivsk. În ceea ce privește Polonia vecină, nu avem puncte de trecere aici la frontiera de stat, dar avem o frontieră comună. Prin urmare, cel puțin două țări din UE au o frontieră cu Ucraina în cadrul Transcarpatiei, iar al cincilea coridor de transport rutier trece doar prin regiunea Transcarpatiei.
Corespondent: Și deschiderea podului din Biserica Albă va oferi mai multe oportunități pentru dezvoltarea economică a regiunii?
Mihaylo Rivis: Acest obiectiv prezintă un interes deosebit pentru noi. Când am conceput proiectul, am pornit de la faptul că, conform documentelor existente deja la nivelul acordurilor interguvernamentale ale Ucrainei și Ungariei, ratificate de Uniunea Europeană, din resursele căreia se va construi o autostradă prin Transcarpatia, conexiunea Lisabona-Kiev, am stabilit, că autostrada va trece pe lângă acest pod (undeva la 30-40 km) . În timpul negocierilor cu conducerea județului Maramureș, autoritățile regiunii au subliniat importanța strategică a problemei. În prezent, autostradă maghiară M3 s-a apropiat de granița cu Ucraina, iar din partea Ucrainei nu s-a făcut niciun pas, deși Ucraina are obligația de a construi această autostradă pan-europeană. Următorul pas logic este conectarea acestui pod la coridorul pan-european. Și când toate aceste lucrări vor fi finalizate, distanța de la Ujgorod până la Kiev va fi de 700 km și nu se va trece, ca în present, prin serpentinele munților Carpați.
Prin urmare, în opinia mea, atât România, Ungaria, cât și Ucraina sunt interesate de implementarea acestui proiect pentru a nu pierde potențialul de tranzit. Dacă europenii se vor sătura să aștepte acțiuni ferme din partea Ucrainei, ei vor dezvolta un concept de tranzit pentru a ocoli Ucraina. De fapt, aceasta este poziția, sau mai bine zis, lipsa de acțiune a guvernelor celor trei țări ar putea duce direct la pierderea potențialului de tranzit atât din Ucraina, cât și din țările partenere.
Corespondent: Acest pod va descarca, de asemenea, punctul de control internațional Dyakovo.
Mihaylo Rivis: În general, în ceea ce privește punctele de control și trecere a frontierei cu România, situația lasă de dorit. Sunt foarte puține și ele nu îndeplinesc pe deplin cerințele Comisiei Europene, care a stabilit că la fiecare 30 km trebuie să existe un punct de trecere , astfel încât oamenii să poată trece frontiera liber și să nu stea la coadă. Podul din Biserica Albă va spori fără echivocuri capacitatea de trecere a camioanelor la frontiera ucraineană-română. Avem puncte de control internaționale în regiunea noastră: „Dyakovo – Halmeu” și „Solotvino – Sighetu Marmației”. Și „Porubne – Siret” din regiunea Cernăuți. Sunt insuficiente. Și această stare de lucruri reduce într-adevăr posibilitatea de tranzit și cooperare de afaceri. Deci, trebuie să deschidem cât de repede posibil punctul de control deja construit „Tarna Mare- Hâja” și să construim încă unul nou.
Corespondent: La Slatina e doar un pod istoric și capacitatea sa este neglijabilă.
Mihaylo Rivis: Dar el poate funcționa doar în așa regim cum funcționează în prezent. Fie trebuie să construim un pod suplimentar, care să funcționeze în două sensuri (deoarece acum funcționează doar în revers), fie îl lăsăm așa precum este, pod istoric, și construim unul nou. Astfel de pași vor face să respire liber locuitorii din raioanele Rahiv și Teaciv, deoarece transportul de marfă se va ameliora. Și aceasta, printre altele, va contribui atât la atractivitatea turistică a regiunii, cât și la cooperarea activă de afaceri între regiunile transfrontaliere. După cum arată practica, atunci când se deschide un punct de trecere a frontierei, activitatea de afaceri crește imediat. De altfel, de fapt, suntem aproape gata să punem în aplicare proiectul punctului de control cu România „Yablunivka (raionul Hust) – Guța (România)”, care funcționa pe vremuri. Drumuri de importanță națională se intersectează aici, trebuie doar să le aducem la starea corespunzătoare, să stabilim punctul de trecere a frontierei – și, de fapt, vom avea încă un punct de trecere la frontiera dintre Ucraina și România.
Am convenit că ne vom coordona acțiunile cu privire la punctul de control „Tarna Mare-Hâja”. Ar fi trebuit să ne întâlnim cu autoritățile din Satu-Mare acum un an. Există o problemă cu semnul care trebuie transmutat și această problemă se soluționează de parlamentele din cele două state! Din această cauză, punctul de control este inactiv și oamenii continuă să sufere. Cred că deschiderea de noi puncte de control ar ajuta oamenii să facă schimb de patrimoniu cultural, să petreacă Zilele Vecinătății la granițe, să-și împărtășească experiențele lor de a construi și de a reuși , după cum li se potrivește bunilor vecini.
Corespondent: Împreună cu fostul guvernator al regiunii Transcarpatia, Ghennady Moskal, ați inițiat o cooperare fără precedent cu județele Maramureș și Satu Mare prin inaugurarea unor înfrățiri, proiecte bilaterale comune și instalarea tradiției „Zilei Bunei Vecinătăți”. Vor continua aceste progrese și după instalarea noii administrații regionale? Aveți în plan anumite demersuri sau proiecte transfrontaliere în următoarea perioadă?
Mihaylo Rivis: Cred că un vecin bun este acela, care se simte bine nu numai când sărbătoresc împreună, dar e gata să-și pună umărul atunci când celălalt e la mare nevoie. Nu în zadar se spune, că e mai bine să ai un vecin bun decât o rudă rea. Căci cine vine primul în ajutor? Cel care stă mai aproape! Prin urmare, sunt convins că practica Zilelor Bunei Vecinătății trebuie continuată. De asemenea, trebuie continuată comunicarea, trebuie elaborate noi și noi proiecte transfrontaliere pentru dezvoltarea comunităților transfrontaliere. Colegii mei din județul Satu Mare au elaborat un proiect pe Conceptul Micii Aviații, pentru ca cetățenii noștri să aibă ceva de genul unui taxi aerian de navetă. Acest lucru va permite transcarpatienilor să zboare la Budapesta, Satu Mare, Kosice și orice alt oraș, să se transfere într-un avion mare și să călătorească după bunul plac. Acum am înregistrat acest proiect pe site-ul secretariatului tehnic și sperăm să avem succes. Acesta a fost susținut de trei țări: Ungaria, Slovacia, România Ideea unui mic taxi aerian de navetă este un proiect logistic extrem de interesant și, deoarece aeroporturile Ujgorod și Satu Mare sunt parteneri majori și beneficiari, ei vor juca un rol major în comunicare. În plus, intenționăm să dezvoltăm lansarea de aeronave mici, cu două, trei locuri.
Corespondent: Acest lucru poate fi un impuls pentru turism și consolidarea legăturilor economice
Mihaylo Rivis: Înțelegem, că astfel de pași vor ajuta la atragerea turiștilor străini. Este vorba și despre inițiativele pe care intenționăm să le lansăm în viitor. Și avem multe proiecte implementate. Le puteți enumera. Și sunt cu adevărat un instrument care funcționează în beneficiul comunităților. Dar pot fi și multe altele. În mod tradițional, proiectele comune au fost susținute în mod activ în comunitățile din Transcarpatia, unde locuiesc etnici români, și invers – în județele Maramureș și Satu Mare, unde locuiesc etnici ucraineni. De exemplu, la Biserica Albă a fost realizat un proiect comun privind grădinița pentru copii, apoi alt proiect referitor la siguranța la incendii, sunt proiecte și în domeniul silviculturii. Am luat cunoștință de un proiect extraordinar de interesant implementat de colegii noștri din județul Maramureș unde au fost restaurate bisericile de lemn. Și noi avem datoria de a restaura bisericile de lemn din Transcarpatia, lăsate moștenire de strămoșii noștri din trecutul nostru comun. Ceea ce am reușit să renovăm până în prezent s-a realizat din bugetul regional. Colegii noștri din Maramureș au spus că bisericile lor de lemn au fost restaurate și înscrise în registrul UNESCO. Trebuie să parcurgem acest traseu, pentru că atât de multe biserici au nevoie de restaurare! Și este nevoie de o sumă enormă de bani.
Corespondent: Care este impactul social și economic al conflictului cu Rusia asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ucraineni din Transcarpatia? În ce măsură simte această situație comunitatea românească din Ucraina?
Mihaylo Rivis: Orice conflict armat necesită reurse extrem de mari. În Ucraina nu există un loc, un sat sau oraș asupra căruia să nu fi avut impact conflictul. În primul rând, economia țării în ansamblu și cea din Transcarpatia simte destul de acut acest lucru. La urma urmei, fondurile care ar putea fi cheltuite pentru dezvoltarea sferelor socio-culturale sunt, în primul rând, direcționate pentru a sprijini capacitatea de apărare a militarilor noștri, care participă la războiul din Estul Ucrainei, deoarece este extraordinar de important. Războiul prelungit, din păcate, epuizează atât resursele financiare, cât și cele umane. Și, deși dezvoltarea minorităților naționale este susținută constant de programe adecvate, inclusiv și la nivel regional, dar atunci când în țară domină pacea dispunem de mult mai multe oportunități pentru dezvoltarea lor activă. Așadar, să sperăm și să ne rugăm ca războiul să se termine cât mai curând posibil și să se instaureze pacea. Suntem convinși că acest moment este aproape și ne vom întâlni în scurt timp pentru a continua conversația noastră pe o notă optimistă.
Corespondent: Ce mesaj aveți pentru cititorii Interregionews (în mare parte membri ai comunității de etnie română din Ucraina sau ai comunității de etnie ucraineană din județele Maramureș și Satu Mare) ?
Mihaylo Rivis: Nu avem dreptul să pierdem ceea ce ne-au lăsat strămoșii. Trecutul nostru istoric comun trebuie să fie unul care ne unește. Trăim într-un ținut multinațional și trebuie să facem totul pentru ca viața pe pământul nostru să fie pașnică și fericită, iar dat fiind, că el este un adevărat unicat trebuie să ne motiveze să facem totul pentru dezvoltarea agrementului și turismului, care va contribui la prosperarea Transcarpatiei mirifice și a întregii țări.
Corespondent: Cititorii agenției de știri Interregionews speră că ne veți vizita în 2020 – fie ca persoană fizică sau la invitația conducerii județelor noastre de frontieră – promitem, că veți avea impresii din cele mai plăcute.
Mihaylo Rivis: Întotdeauna îmi place să vin în România, despre care am cele mai bune impresii. Este o țară de oameni harnici, sinceri, prietenoși, de care ne leagă relații de prietenie. Și sunt sigur, că, indiferent de situație, vor continua să fie așa și în viitor.
Profitând de această ocazie, doresc succes portalului dumneavoastră și cititori recunoscători, iar poporului român – bunăstare și fericire, României – prosperitate și pace!
Corespondent: Vă mulțumesc pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat!
