Istoricul Ion Huzău despre rezultatul alegerilor din comuna Slatina, Transcarpatia

„Deși alegerile locale pentru primăria Uniunii administrativ-teritoriale cu centrul la Slatina mea natală s-au terminat încă pe 25 octombrie, datele concrete referitoare la viitorul consiliu nu au apărut… De aceea, am hotărât să comentez doar rezultatele finale pentru postul de primar, să-i zicem, general, care, de fapt, va apăra interesele populației românești din, douăsprezece localități amplasate în fostele raioane Teceu și Rahău, căci în comunitatea noastră nu mai intră frumoasa așezare românească, Plăiuț, care, deja, face parte din comunitatea cu centrul la Băscoiul Mare din dreapta Tisei în care intră și localitatea Vodita, fosta așezare românească Apșița, deja rutenizată. Ea a fost desprinsă de la Apșa de Mijloc încă în perioada lui Brejnev, când terenurile agricole aparțineau fostelor ,,colhozuri,, de trista amintire, evident, în mod abuziv.., dar asta este o altă poveste! Cert este că, campania electorală în zona noastră a fost una destul de dură, dacă nu murdară, de altfel ca în majoritatea țării, căci nu puține persoane, nu neapărat politice doreau să ajungă primari, la noile uniuni teritoriale conform ultimei reforme dedicate întăririi autocârmuirii locale… Ei bine, în zona noastră din dreapta Tisei, pentru prima dată în istoria ținutului nostru s-a ivit posibilitatea ca etnicii români să facă parte de un singur centru, evident, la Slatina, ,,capitala,, spirituală a românilor maramureșeni de la nord de Tisa, vis împlinit doar acuma, la finele anului 2920. Ca să nu ,,lungesc,, prea mult comentariul, prezint rezultatele finale referitoare la alegerea primarului comunitătii noastre, unde, în afară de etnici români trăiesc și un număr mai restrâns de unguri, ucraineni și ruși. Era clar că, datorita faptului că majoritatea absolută a populației o formează etnicii români, patru dintre candidații la postul de primar au fost români plus o femeie ucraineancă, căci ungurii din Slatina, întelegând că nu mai aveau nici o șansă să ne conducă nu au mai dorit să-și înainteze candidatul lor…Șanse reale, le-au avut doar trei dintre candidați, mai precis, fostul, deja, primar a Slatinei Gheorghe Uhali, Vasile Mihalca din Ocna Slatinei și Vasile Iovdii din Apșa de Jos, fost de două ori președinte a Adminstratiei Raionale de Stat Teceu, o persoană cu mare experiență în viața politică, dar și de afaceri din tinutul nostru transcarpatic, trăsături care, se pare care au fost hotărâtoare, fiind ales de nu puține persoane nu numai din Apsa de Jos ci și de la Slatina, Apșa de Mijloc, Strâmptura, Biserica Albă sau Topcina! Ca să fiu mai precis, țin să remarc că pentru domnul Iovdii au votat în total 1854 de alegători, iar, pe locul doi, mare surpriză, s-a clasat domnul Vasile Mihalca cu 1655 de voturi, pe trei rămânând domnul Gheorghe Uhali cu doar 1528. E interesant că ,,lovitura de gratie,, domnul Uhali a primit-o de la alegătorii slătineni votându-l doar 581 dintre ei, deși conform listelor electorale la Slatina, numărul persoanelor cu drept de vot trece de șase mii. Un alt motiv, o spun ,,gurile rele,, cică a fost susținerea domnului Iovdii de către preoții ortodoxi care, cică, au fost cointeresati s-o facă… Să nu uităm că parohiile românești ortodoxe din ținutul nostru se supun Patriarhiei Moscovei, iar domnul Iovdii, cică, este susținut de ,,Platforma opoziționistă pentru viață,, care este orientat nu spre Bruxel, ci spre Moscova…Oricum, dar, asemenea insinuatii nu sunt, neapărat drepte, căci nu putine voci afirmă că au crezut în promisiunile, nu puține, ale lui Vasile Iovdii, alegându-l. Eu personal, deși nu l-am ales pe acest domn, sper ca să-și îndeplinească măcar, parțial, promisiunile, ori în localitățile românești este strictă nevoie de revenirea la fosta situație economică și culturală cum au fost întreprinderile industriale de la Slatina si nu numai, de exemplu, cele două mine de sare, unde au muncit mii de mineri, spitalele subterane, casele de cultura, bibliotecile. Este nevoie de încă un punct de trecere a frontierei peste Tisa, evident cel discutat de decenii întregi de la Biserica Albă. Nu în toate așezările românești sunt grădinițe de copii etc. Închei, prin aceea că noi ne dorim ca noul primar să nu uite și de interesele noastre naționale, ori noi nicidecum nu vrem ca școlile cu predare în limba română să devină mixte, așa cum a devenit cea de la Apsa de Jos, școala, care, de fapt, nu mai este românească… Sperăm că acest domn deosebit de pragmatic să înțeleagă că, deja, este primarul tuturor locuitorilor Uniunii indiferent de naționalitate sau de credință…”

Share Button