Săpăturile arheologice începute în luna august de arheologii Muzeului Judeţean Satu Mare la cuptoarele dacice din Medieşu Aurit au scos la iveală vestigii noi. Există posibilitatea ca descoperirile recente să aducă noi informații, referitoare la relațiile dintre dacii liberi și romani la granița civilizației romane.
Situl arheologic de la Medieşu Aurit este cel mai mare centru de ars ceramică din spațiul european al dacilor liberi, neocupat de romani, care găzduiește peste 200 de cuptoare de produs ceramică.
Așa cum am mai amintit într-o altă știre, de curând, au fost descoperite trei cuptoare dacice cu atelierele aferente, piese ceramice şi şanţurile de fundaţie a unei locuinţe de suprafaţă din secolele II și III d. Hr.
Totuși, descoperirea unor obiecte militare de factură romană (aplici de centură, vârf de suliță) lângă această așezare cu atelier industrial de prelucrare a ceramicii dacice aflată la o oarecare distanță de ceea ce a fost în antichitate granița Imperiului Roman , reprezintă un aspect surprinzător și de luat în seamă.
În aceste zile s-a descoperit lângă cuptoarele dacice o monedă romană reprezentându-l pe împăratul roman Antonius Pius. Săpăturile din ultimele două zile din zona în care a fost găsită moneda, nu au mai scos la iveală alte piese numismatice.
În urma descoperirilor din aceste zile, există posibilitatea ca lângă această așezare a dacilor liberi care au dezvoltat și cel mai mare centru industrial de producere a ceramicii dacice din Europa, să fi existat un post de control militar roman, un mic detașament aflat la o oarecare distanță de granița romană. S-ar părea că acesta ar fi avut misiunea de a apăra acest șantier de producere a ceramicii, care precis ar fi avut legături comerciale cu lumea romană și nu numai. Astfel, nu se explică care ar fi rostul existenței unui așa număr mare de cuptoare, unde lucrau familii de mai multe generații, sunt de părere specialiștii arheologi de la șantierul din Medieșu Aurit.
