„Acasă mă așteaptă fetița mea. Faptul că nu o pot vedea este cel mai greu lucru pentru mine.” De trei ani Victoria prestează serviciul în brigada 128.

De trei ani, Victoria slujește brigadă separată 128 de asalt montan din Transcarpatia din Beregovo. Fata de 21 de ani este de etnie  maghiară. Fiica ei de doi ani o așteaptă acasă, scrie pe pagina de Facebook Legiunea  Transcarpatică.

 „Îmi doream de mult să servesc în armată, încă din copilărie. Sunt bucătar, împreună cu colegii mei prepar bucate în fiecare zi și le  livrăm pe  poziții, inclusiv pe front. Facem tot posibilul – băieții trebuie să mănânce sănătos”, a spus Victoria.

 Potrivit acesteia, pe 21 februarie, cu trei zile înainte de invazia rusă, ea a părăsit Transcarpatia spre estul Ucrainei la exerciții militare.

„Toată lumea a înțeles că nu va fi antrenament. Și în dimineața zilei de 24 februarie, rușii au tras cu rachete în orașul nostru. Din fericire, nu au fost victime. Ne-am retras imediat și ne-am mutat în pădure. Am fost acolo o săptămână și jumătate, preparam bucate în bucătăria de campanie. Apoi am fost transferați în zona de luptă”, a spus fata.

 Ultima dată când mi-am văzut copilul  a fost în ianuarie. Și apoi a început războiul. Nici măcar nu pot comunica cu Sofiyka prin video. De îndată ce îmi aude vocea, ea strigă: „Mami, mami!”, înșfacă telefonul  și fuge. Nu demult i-am trimis pătura mea. Sofiyka simte mirosul mamei și n-o lasă din mâini, nu o dă nimănui”, a spus Victoria.

 „Mi-e foarte dor de fiica mea… Faptul că nu o pot vedea, să o îmbrățișez, să vorbesc cu ea este cel mai greu lucru pentru mine aici. Și te obișnuiești treptat cu orice altceva. Eu și colegii mei chiar am început să facem sport când se ivește oportunitatea”, a adăugat fata.

Share Button