În cadrul celei de-a XII – a ediții a PROGRAMULUI TEZAURE UMANE VII, la recomandarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, meșterul popular – Viorica Puți în domeniul – împletitoare de mirese din Țara Oașului, localitatea Batarci, județul Satu Mare va primi titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU.
Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, acordă titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU, iar anul acesta din zeci de dosare de candidatură depuse la nivel național, printre cele 14 persoane selectate purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial, se află și sătmăreanca Viorica Puți.
Astfel, la lansarea sesiunii de depunere a dosarelor de candidatură pentru obținerea titlului de TEZAUR UMAN VIU de către Ministerul Culturii în luna februarie a anului 2024, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, prin Robert Laszlo – managerul instituției și referenții de specialitate au întreprins toate demersurile necesare pentru a întocmi dosarul de candidatură pentru meșterul popular Viorica Puți.
Menționăm faptul că, Viorica Puți din Batarci este cel de-al patrulea meșter popular sătmărean recompensat cu acest onorant titlu, după Floare Finta din Negrești Oaș, l-a primit în 2012, meșterul olar – Istvanfi Gheza din Vama, a fost distins cu acest titlu în anul 2022 și meșterul popular Emilia Zamfira Grosoș din localitatea Soconzel a fost distinsă în anul 2023.
Din partea autorității locale, o recomandare pentru dosarul de candidatură l-a avut și preotul Maxim Radu – Gheorghe de la Parohia Ortodoxă Română Bătarci. Un aport la întocmirea referatului de către un specialist – expert în bunuri cu semnificație etnografică și bunuri cu semnificație artistică – textile, în vederea depunerii candidaturii l-a avut și Adela- Cătălina Dobrescu cât și dr. Maria-Magdalena Lobonț Pușcaș expert în bunuri cu semnificație etnografică și bunuri cu semnificație artistică de la Muzeul Județean Satu Mare.
„Viorica Puți din comuna Batarci, județul Satu Mare este împletitoare de mirese, o ocupație care se regăsește doar în Țara Oașului și este cea mai spectaculoasă etapă a unui ritual existențial esențial: cel al căsătoriei. Fiecare element al împletiturii își are rostul lui, fără de care nunta oșnească nici nu ar putea fi imaginată. Puține sunt în Țara Oașului femeile care se îndeletnicesc cu împletitul mireselor și de aceea, ele se bucură de un mare respect din partea întregii comunități, astfel că gătitul miresei este un eveniment cu o semnificație aparte. Elementul care particularizează împletitul miresei și care este foarte spectaculos, îl reprezintă coada împletită a miresei. Nu este la îndemâna oricui să realizeze coada (împletitura), astfel că meșterițele autentice se află la mare căutare. Împletitul este un adevărat ritual riguros și atent etapizat, dar rezultatul este pe măsură. Peste părul împletit, se fixează numeroase podoabe într-un melanj de forme și culori armonioase. Viorica Puți este considerată o adevărată maestră printre cele care mai știu să împletească coada miresei și să gătească mireasa pentru nuntă, conform cutumei strămoșești. Îndrăzneață și plină de energie, așa cum îi stă bine unei oșence autentice, ea a deprins repede meșteșugul realizării podoabelor necesare gătitului miresei: zgărzi, „labe” (zgărzi late de 5-7 cm), cununa de mireasă, coada cununii. În timp și-a creat o adevărată colecție. Podoabele astfel create sunt realizate în culorile caracteristice satului Batarci și care nu se regăsesc în celelalte sate din Oaș. Cununile meșteriței respectă cu sfințenie tehnicile autentice, moștenite din moși strămoși. Meșterița Viorica Puți este recunoscută în comunitatea sa natală, în Țara Oașului și în judeţul Satu Mare ca o creatoare, păstrătoare și transmițătoare a valoroaselor elemente de patrimoniu cultural material și imaterial. Roadele muncii ei au fost răsplătite cu diferite ocazii, prin diferite premii și diplome de excelență.” se arată în recmondarea scrisă de către Robert LASZLO, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.
Astfel, anul acesta vor primi titlul de TEZAUR UMAN VIU următorii:
1. PUȚI Viorica, jud. Satu Mare, domeniul: port – pieptănătură ocazională (împletitură pentru mirese), nr. DPC 1922 / 19.03.2024
2. DOBRILĂ Aurelia, jud. Sibiu, domeniul: port – producere îmbrăcăminte (confecționare port popular, brodat), DPC nr. 1939 / 20.03.2024
3. GÂNGA Dumitru, jud. Botoșani, domeniul: spiritualitate – povestitor și alte asemenea (rapsod), DPC nr. 1913 / 19.03.2024;
4. GOGA Ioan, jud. Cluj, domeniul: alte elemente de patrimoniu – (geamgiu), nr. DPC 1932 / 22.03.2024
5. GRAMA Mihai, jud. Mureș, domeniul: albinărit, nr. DPC 1957/21.03.2024
6. ILIUȚ Dumitru, Crasna, Ucraina, domeniul: prelucrarea lemnului, nr. DPC 1976 / 25.03.2024
7. MATEȘ Petru, jud. Hunedoara, domeniul: prelucrarea lemnului, confecționare instrumente muzicale, nr. DPC 1958/21.03.2024
8. MIHAIU Emil, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate – muzică instrumentală tradițională, nr. DPC 1570 / 06.03.2024
9. NEAGU Elena, jud. Galați, domeniul: port – producere îmbrăcăminte (țesut), nr. DPC 1940/20.03.2024
10. BORȚA Elena, jud. Vâlcea, domeniul: port – realizare piese de port (confecționat, cusut cămăși tradiționale), DPC nr. 1959 / 21.03.2024
11. ROGOBETE Ana, jud. Mehedinți, domeniul: spiritualitate – interpret (neprofesionist) de muzică vocală tradițională; nr. DPC 1962/21.03.2024
12. ȘIMAN Ion, Ucraina (Slatina), domeniul: spiritualitate – interpret de muzică instrumentală tradițională, nr. DPC 1921 / 19.03.2024
13. ȘOTOROG Dumitru, jud. Dolj, domeniul: spiritualitate – dansator (călușar), nr. DPC 1965 / 21.03.2024
14. TĂTAR Teodor, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate – dansator, nr. DPC 1934 / 22.03.2024
Pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, programul face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii în conformitate cu Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și urmărește identificarea și recunoașterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale, în cadrul comunităților din care fac parte.
Titlul de TEZAUR UMAN VIU este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Programul funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii privind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.
