Interviu cu Cezar Grozavu, director executiv Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră, Suceava, cu ocazia Conferinței de lansare a proiectului „Împreună 2.0: De la răspuns la reziliență în zonele de frontieră RO- UA”, în comuna Bistra, Maramureș
Domnule Cezar Grozavu, vă mulțumim pentru că ați acceptat să ne acordați un interviu în care să discutăm despre activitatea BRCT Suceava, instituție pe care o reprezentați.
Corespondent: Ce ne puteți spune dumneavoastră despre rolul și misiunea instituției pe care o reprezentați, și anume Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră, Suceava?
Cezar Grozavu: Într-adevăr reprezint biroul regional de cooperare transfrontalieră pentru granița dintre România-Ucraina, una din cele 5 astfel de instituții create în România ca să asigure cooperarea dintre România și statele vecine. Ca o poză de ansamblu, BRCT Suceava coordonează activitatea proiectelor transfrontaliere aferente graniței România-Ucraina, colegii de la Iași granița cu Moldova, colegii de la Călărași granița cu Bulgaria, colegii de la Timișoara granița cu Serbia, respectiv Oradea, granița cu Ungaria. Ca o paranteză aș preciza că membri noștri fondatori sunt agențiile de dezvoltare regională care au în componență județe care se învecinează cu Ucraina, vorbim de ADR Nord-Vest Cluj Napoca, ADR Nord-Est Piatra Neamț, respectiv ADR Sud-Est Brăila. Activitatea o avem desfășurată pe județele Tulcea, Botoșani, Suceava, Satu Mare și Maramureș, respectiv Odesa, Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Ujgorod, o suprafață foarte mare, în concluzie cea mai lungă graniță externă a Uniunii Europene, respectiv cea mai lungă graniță a României cu un stat vecin, peste 660 de km.
Corespondent: Care sunt principalele obiective ale BRCT Suceava? Ce beneficii aduce acesta în susținerea contactelor internaționale în zonele de graniță?
Cezar Grozavu: Biroul nostru asigură monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, cea mai mare parte a activității, dar, în egală măsură, facilitează contactele, schimbul de bune practici între comunitățile de o parte și de alta a graniței. Astfel, suntem prezenți la marea majoritate a evenimentelor, stimulăm schimbul de experiență, identificarea de parteneri între județele Tulcea, Suceava, Maramureș, Botoșani, Satu Mare. Rezultate avem pentru că lucrăm atât cu administrațiile publice, cât și cu sectorul adminitrativ de învățământ universitar, societate civilă, camere de comerț și industrie.
Corespondent: Vă rog să ne spuneți dacă instituția pe care o reprezentați îndeplinește un rol anume în contextul războiului din Ucraina? Dacă da, în ce anume?
Cezar Grozavu: Din primele momente ale declanșării conflictului din Ucraina, BRCT împreună cu o serie de parteneri locali au dezvoltat o serie de proiecte care să ajute, pe de o parte refugiații ucraineni din România sau în drumul lor spre Uniunea Europeană, respectiv comunitățile din Ucraina. Astfel, împreună cu parteneri locali din Tulcea, Sighetu Marmației și Siret am dezvoltat o retea de huburi umanitare, am oferit prin intermediul unor granturi internaționale asistență, consiliere, sprijin material și psihologic refugiaților din Ucraina. Un studiu de caz este chiar în Maramureș, unde împreună cu Fundația Huțulilor, am implementat astfel de activități, inclusiv asistență directă familiilor de ucraineni, mamelor cu copii, copiilor aflați în diferite situații de risc și au beneficiat atât de ajutor material, cât și de consiliere psihologică. În continuare, rămânem activi în această direcție, împreună cu Agențiile din Nord-Est și Nord-Vest, suntem parte în alianța pentru reconstrucția Ucrainei.
Corespondent: Pe scurt, am dori să ne relatați ce proiecte are în acest an BRCT Suceava.
Cezar Grozavu: Anul acesta am finalizat evaluarea primelor apeluri. Pe data de 28 se încheie ultimul apel adresat sectorului de învățământ și bunei guvernanțe. Sperăm ca la sfârșitul acestui ultim apel să avem în jur de 100-110 proiecte care au o alocare financiară din partea Uniunii Europene de peste 60 de milioane de euro și care sunt în linie dreaptă cu implementarea. Sperăm ca în următorii ani să reușească să își ridice indicatorii, în special pe partea ucraineană unde riscurile sunt foarte mari.Tocmai ne-am întors din Ivano-Frankivsk unde sunt atacuri, situația este foarte complicată în Odesa, la beneficiarii noștri de finanțare, dar curajul, determinarea și dorința de a finaliza proiectele este de apreciat.
Corespondent: Care ar fi provocările cu care vă confruntați, în prezent, în zona de graniță când se derulează proiecte transfrontaliere?
Cezar Grozavu: Principala misiune a acestor proiecte de cooperare transfrontalieră care fac parte din familia europeană INTERREG este să reducă disparitățile. Zonele de graniță sunt adesea expuse riscului de dezvoltare economică insuficientă, de migrație a forței de muncă, de lipsa oportunităților care, astfel, duce la migrația populației și ca rezultat la o slabă dezvoltare socio-economică. Ca răspuns, aceste intrumente financiar-europene încearcă să valorifice potențialul deosebit pe care îl au granițele atât interne din UE, dar mai ales granițele exerne a UE. Trebuie să remarcăm că în cei 20 de ani de implementare a acestor proiecte au adus rezultate evidente în ceea ce privește viața comunităților, integrarea persoanelor cu nevoi speciale, calitatea infrastructurii educaționale, sanitare, situații de urgență, turism, deschiderea unor noi puncte de trecere, și altele, aspecte ce se văd în viața de zi cu zi a cetățenilor dintr-o țară și cealaltă. Pe viitor noul buget aprobat al UE ne face să credem că vom beneficia de o alocare mărită, care, vă asigur că va fi contractată corespunzător, niciodată finanțările noastre nu au acoperit suma de nevoi ale comunităților din zona de graniță. Putem vorbi de familia programelor INTERREG la nivelul UE , vorbim de peste 100 de miliarde, este o sumă mare, dar aceasta trebuie împărțită la un număr de aproximativ 300 de programe care există în cadrul UE, atât granițe interne cât și granițe externe. Sunt încrezător că suma va fi mai mare și sperăm să putem finanța în continuare proiecte relevante.
Corespondent: În încheiere, vă rugăm să ne împărtășiți câteva impresii despre evenimentul la care ați participat, în comuna Bistra, și anume, Conferința de lansare a proiectului „Împreună 2.0: De la răspuns la reziliență în zonele de frontieră RO-UA”.
Cezar Grozavu: Este un eveniment la care am venit cu mare plăcere, deoarece găsesc oameni inimoși, dornici de cooperare, mă simt ca într-o familie. Comunitatea de aici este la al patrulea proiect, este dornică în continuare să implementeze, este deschisă la proiecte care să se vadă în comunitate, dotările pe care și le-au propus sunt foarte bune și binevenite la nivel local. Sunt plăcut surprins de o participare numeroasă și reprezentativă din partea mai multor instituții care împreună definesc un parteneriat local viabil. Importante sunt punțile și cooperarea, rezultatele care rămân în urma proiectelor. Relațiile care le-am văzut, disponibilitatea de cooperare îmi dă certitudinea că proiectul este un început al unor continuări care se va materializa cu un interes comun, dezvoltarea acestei părți frumoase a Maramureșului.
