Interviu cu președintele Consiliului Județean Satu Mare, Csaba Pataki. Ce spune despre relația de bună vecinătate a județului Satu Mare cu regiunea Transcarpatia, Ucraina?

Reporter: Domnule președinte, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre relația de bună vecinătate și colaborare a județului pe care îl conduceți cu regiunea Transcarpatia, Ucraina. Cu bunăvoința dumneavoastră, vom încerca să aflăm pentru cititorii Agenției Inter Regio News și nu doar, părerea pe care o aveți în acest sens.

Așadar, să începem cu prima întrebare:

Reporter: În ultimii ani, în calitate de președinte a Consiliului Județean Satu Mare ați avut întrevederi cu liderii regiunii Trancarpatia.  Ați vizitat Ucraina? Dacă da, ce anume v-a impresionat, în mod plăcut, din ceea ce ați văzut în regiunea Transcarpatia?

Președintele CJ Satu Mare: În ultimele două decenii am vizitat de, cel puțin 4 ori, anual, Transcarpatia, deci asta înseamnă că am fost de cel puțin 50 de ori. Am vizitat regiunea începând de la malul Tisei, Apșa, unde este o comunitate românească puternică, până sus la Rahov, Teceu, pe urmă Vinogradov, Beregovo, Mucacevo, Ujgorod. Am văzut Transcarpatia din est până în vest, toate zonele, am trecut frontiera Transcarpatiei prin toate cele trei țări vecine, deci și din partea României și la Tisa și la Halmeu, și din Ungaria și, inclusiv, pe la granița cu Slovacia. Întotdeauna m-a interesat ce se întâmplă la ei, am văzut stilul de administrație și de acum un deceniu, am văzut stilul de administrație orientată mai spre vest din ultimii ani, este o schimbare majoră. Omul care merge relativ periodic, dar perioadele destul de mari, totuși, vede mai bine schimbările de la ei, decât cei care trăiesc acolo și schimbările, har Domnului, sunt spre bine, atât ca și deschidere pentru colaborare, cât și ca dezvoltare economică locală. Deja există, putem spune, un turism transfrontalier care este pozitiv pentru dânșii, dezvoltând stațiunea de la Bukovel, care atrage mulți turiști din Satu Mare. În schimb, și noi, am putea să le fim atât „”destinație finală” cât și „punte de legătură” cu restul lumii, prin aeroportul de la Satu Mare. Sunt deja pasageri veniți de la ei. E mai aproape decât Debrecen, e mai simplu de ajuns deoarece traficul este mult mai fluent prin granița de la Halmeu, decât prin orice punct de trecere al frontierei de la ei, și e mult mai aproape decât Budapesta.

Reporter: Ce anume considerați că ne apropie sau ne desparte de Ucraina? Ce asemănări și ce deosebiri există între județul Satu Mare și regiunea Transcarpatia?

Președintele CJ Satu Mare: Din punct de vedere istoric, Transcarpatia este o regiune destul de unitară, cândva era un tot unitar gestionat de o singură mână a principelui Rakoczi, care deținea mari domenii, cu centrul la Mucacevo, și care cuprindea și Satu Mare, iar din punct de vedere etnic și religios găsim aceeași structură, indiferent de care parte a graniței româno – ucrainene ne aflăm. Totodată, în Transcarpatia găsim comunități puternice de români, maghiari chiar și evrei. În cazul celor din urmă, chiar anul trecut, a fost o vizită a membrilor Comunității Sătmarului din New York care au vizitat atât Satu Mare cât și Sighetul Marmației, chiar au trecut și în Ucraina, deoarece părinți, bunici și străbunici ai lor au fost înmormântați de-o parte și de alta a Tisei. Și, mai mult, avem o comunitate de etnici ucraineni în județul Satu Mare pe care o văd ca o punte de legătură, iar noi le asigurăm învățământul în limba maternă la nivelul claselor primare. Cu ceva timp în urmă, am ajutat comunitatea ucraineană să amplaseze busturi românești și ucrainene, de exemplu, bustul poetului Taras Șevcenko în municipiul Satu Mare. Chiar încercăm ca membrii comunității să se simtă bine la noi, în schimb cerem ca și comunitățile de români și maghiari din Transcarpatia să se simtă bine în Ucraina. Avem și oameni în județ care reprezintă punți de legătură între cele două comunități academice, românească și ucraineană.

Reporter: Cum ați caracteriza, pe scurt, colaborarea cu guvernatorul Transcarpatiei, Ghenadi Moskal?

Președintele CJ Satu Mare: Este un om deosebit, foarte hotărât, și un om de cuvânt, adică dacă am stabilit prioritățile în domeniile în care încercăm să elaborăm proiecte concrete, acesta niciodată nu se mai răzgândește din ce a promis, în ciuda tuturor condițiilor din Ucraina. Dânsul, chiar și în situațiile cu risc, de a-și atrage antipatia la Kiev, totdeauna a ridicat vocea când erau luate măsuri necugetate ale parlamentului ucrainean, urmărind sprijinul minorităților din Transcarpatia. Deci, am un deosebit respect, și pe această latură, pentru domnul guvernator, care este și  “motorul deschiderii”. Este prezent peste tot unde se discută despre proiecte transfrontaliere, indiferent peste care graniță. De asemenea, toate evenimentele sunt organizate de acesta în mod pro-european, ce demonstrează o deschidere deosebită și se vede că are respect pentru toată lumea. Eu zic că suntem norocoși că avem un astfel de partener, “jos pălăria” pentru un astfel de om. Totodată, are măsuri concrete față de minorități, care pot să folosească simbolurile naționale fără nicio restricție. Școlile minorităților sunt susținute la fel ca școlile ucrainene, așadar este un climat fără extremism.

Reporter: Ce ne puteți spune despre proiectele, pe care le aveți în derulare, în prezent, cu regiunea Transcarpatia? Ce alte obiective v-ați propus, în viitor, pe această cale?

Președintele CJ Satu Mare: Proiecte în curs de precontractare, care înseamnă că sunt proiecte câștigate, în care Instituția Consiliului Județean este direct implicată, fiind partener, avem două: unul este pe partea de mobilitate, mobilitate în infrastructură, „MOBI – Modern Border Infrastructure – Successful Carpathian Region” („MOBI – Infrastructura modernă de frontieră – Regiunea carpatică de succes”). Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătățirea mobilității transfrontaliere a persoanelor și bunurilor pentru a crea o platformă durabilă de cooperare între entități profesionale  transfrontaliere de transport, în vederea optimizării serviciilor și infrastructurii de graniță în regiunile partenere.

Cel de-al doilea proiect este “Development and modernization of the access infrastructure to the Romanian- Ukrainian  border crossing point from Tarna Mare – Hyzha” („Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de acces la punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare – Hyzha”).  Noi facem tot ce ține de infrastructura de la Hija-Tarna Mare pentru a deschide încă un punct vamal, este aprobat de ambele guverne.

Avem încă un proiect în evaluare, este vorba despre “Îmbunătățirea serviciilor de sănătate din Regiunea Oaș și Regiunea Transcarpatia”, depus pentru a crește nivelul serviciilor în sănătate, între Regiunea Oaș și Regiunea Transcarpatia. Este un proiect ambițios, în valoare de 1.222.221,00 euro- partea română.

Județul Satu Mare mai are încă 6 proiecte inițiate, unde Consiliul Județean SM nu este partener. Este vorba de un proiect în care Spitalul Județean de Urgență Satu Mare  este lider de proiect pe de o parte, și partener este Spitalul Regional pentru Copii din Mukachevo, proiect care se împarte cam frățește.

Un alt proiect este depus de Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare împreună cu Spitalul Teritorial de la Ujgorod, în valoare de 1.026.300,00 euro – partea română. Muzeul Județean Satu Mare are trei proiecte în parteneriat, unul cu Muzeul de arhitectură și civilizație populară al Transcarpatiei, a consiliului regional Transcarpatia (Ucraina), unul cu Institutul Ecologic de studii religioase din Ujgorod, și unul cu Muzeul Regional din Ivano-Frankivsk.

Al șaselea proiect, aflat în evaluare, este cel al Spitalului Județean de Urgență Satu Mare cu Spitalul Raional Rahău. Valoarea este undeva la 5 milioane de euro, cumulate, din care ar reveni cam jumătate.

Reporter: Instituțiile ucrainene se confruntă cu o experiență încă scăzută în accesarea și utilizarea fondurilor europene. Cum ar putea partea română să le sprijine, cu transfer de expertiză și bune practici, în acest domeniu?

Președintele CJ Satu Mare: Noi, în multe cazuri, am prezentat cum se lucrează pe proiecte europene. Atât guvernatorul Transcarpatiei, cât și organele publice din Transcarpatia, ne-au ajutat ca să și selectăm partenerii, în sensul că trebuie să fie serioși, siguri,  ca să nu avem sincope în comunicare. Am fost de acord, când am stabilit regulile prefinanțării, ca ei să primească, în avans, sumele, pentru că ei nu au capacitatea de prefinanțare. Regula generală pe proiecte transfrontaliere este că acestea se prefinanțează de beneficiar și apoi se decontează, dar în cazul partenerului ucrainean, pe de o parte cofinanțarea este aproape zero, pe de altă parte, ei primesc în avans suma, deci acesta este cel mai mare ajutor. Pe partea de raportări, dacă este o problemă, trimitem experții și putem să le facem împreună, pentru a evita problemele. S-au format relații de lucru cu câțiva experți, de mai multe decenii, depinde de domenii, unde putem să ne bazăm pe oameni cu experiență. E drept, sunt puțini, dar am găsit câțiva care au experiență.

Reporter: În județul Satu Mare există o mica comunitate istorică ucraineană. Cum considerați că poate contribui aceasta la dezvoltarea relației de prietenie și colaborare cu Ucraina?

Președintele CJ Satu Mare: Ei ne ajută foarte mult prin reprezentanții lor, nu ca și simpli traducători, dar ne ajută ca să înțelegem eventualele diferențe culturale și să ne și respectăm reciproc. Chiar în luna martie va fi un mare simpozion organizat de Muzeul Județean,  la care vor participa oameni chiar de la ambasada Ucrainei. M-am întâlnit cu d-nul ambasador acum doi ani, prima dată, deputatul minorității ucrainene ne ajută, deci încercăm să avem relații foarte bune. Sunt de principiu “respect pentru respect”, dacă noi respectăm comunitatea ucraineană din Satu Mare, atunci putem avea pretenția ca și ei să respecte comunitatea maghiară și română aflată dincolo de graniță. Istoric,  erau legături foarte puternice între aceste zone.

Reporter: Ucraina traversează o perioadă tulbure marcată de un conflict armat dramatic. Ce mesaj de susținere aveți pentru poporul ucrainean și autoritățile de stat?

Președintele CJ Satu Mare: Să fie consecvenți când iau deciziile, să fie foarte lucizi și să nu facă niște reguli generale în care să-i pună „sub aceeași pălărie” pe cei cu care sunt în conflict momentan și pe cei care doresc să îi ajute. Conducătorii să aibă grijă de poporul lor, să nu plece atât de mulți, să încerce să-i readucă  în țară. Foarte mulți tineri au plecat și din cauza războiului, fiind armata obligatorie, nu sunt într-o situație ușoară, ar trebui, cât se poate de mult, să estompeze efectele războiului în partea care nu este implicată direct cu zona de război.

Reporter: Vă mulțumim încă o dată, domnule președinte, Pataki Csaba,  pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat! Vă doresc să realizați tot ceea ce v-ați propus, atât spre binele nostru, al sătmărenilor, cât și spre cel al transcarpatienilor.