În Ucraina se dorește o reorganizare administrativ-teritorială, este vorba despre un proiect legislativ extrem de important atât pentru ucraineni, dar și pentru minoritățile etnice de pe teritoriul acesteia, deoarece planul de reorganizare administrativă a Ucrainei va include așezări de români respectiv alte minorități în districte cu populație majoritar ucraineană.

Pentru a afla mai multe despre impactul acestui proces de reorganizare asupra comunității românești din Transcarpatia, Agenția de Știri Inter Regio News l-a contactat pe istoricul slătinean Ion Huzău, unul dintre reprezentanții importanți ai comunității românești din Transcarpatia.

Redăm, integral, o serie de referințe ale acestuia, privitoare la contextul reformei de reorganizare administrativă.

„După cum se ştie, în Ucraina continuă implementarea reformei teritorial-administrative care a dus, duce şi încă va duce la diferite discuţii aprinse printre reprezentanţii comunităţilor tuturor etniilor existente în statul nostru. Evident, este vorba, în special, din cadrul populaţiilor băştinaşe, unele recunoscute, altele nu prea… Totul a început încă în deja îndepărtatul an 2015, adică după renumitul, eroicul, dar şi tragicul MAIDAN, reformă, după părerea mea şi nu numai, foarte necesară, căci urmăreşte acordarea unor împuterniciri sporite date preconizatelor comunităţi teritoriale, adică, cică, pentru a întări autocârmuirile locale în condiţiile în care rolul reprezentanţilor puterii centrale încă este destul de important, dacă nu hotărâtor… De fapt, este vorba de o descentralizare care, măcar, cum se spune, pe hârtie, urmează să semene cu cea din statele UE sau cu cele din SUA sau Canada… Pe puţin spus, este un proces, repet, problematic şi îndelungat, căci presupune crearea unor, să le zicem, unor comune mari, compuse din mai multe localităţi mai mici sau a acelor cu o slabă dezvoltare, în primul rând economică care se vor ,,supune,, unor centre speciale, unde vor activa primari aleşi de către toţi locuitorii cu drept de vot din toate aşezările Uniunilor teritoriale benevole, deşi există, ca de obicei, aşa zise guri rele care deja afirmă că acest proces nu este, de fapt, benevol. Asta, dacă ne referim la viitoarele primării, să le zicem, lărgite, unde primarii împreună cu ,,starostii,, aleşi din satele unde încă există primării aparte, dispărute după alegerile locale din toamna care vine, urmează să se mobilizeze pentru a găsi căile necesare de a întări substanţial aceste noi Uniuni, pentru ca, pe urmă, să se implice activ şi rezultativ în viaţa raioanelor ca atare, adică cele ,,lărgite,, Nu de alta, dar deja se cunoaşte faptul că în Transcapatia noastră vor fi 6 raioane de acest fel, în loc de 13 existente acum, deşi erau peconizate doar 5 conform Planului de Perspectivă alcătuit cu câteva luni în urmă. Este vorba de cel propus de către Cabinetul de Miniştri după consultări cu Administraţiile Reginale de Stat, dar şi cu aşa-zişii deputaţi a poporului care ne reprezintă în parlamentul ucrainean, sau, cum mai este numit Rada Supremă. Poate, de aceea, uneori apar neînţelegeri legate, în special, de centrele unor asemenea uniuni, cum ar fi, de exemplu, Slatina, străveche vatră românească amintită documentar încă la mijlocul sec. XIV… Ei bine, doresc să mă opresc în mod special la atitudinea populaţiei faţă de această reformă în prisma minorităţii noastre naţionale, dar şi a vieţii social-economice din zona, să-i zicem ,,românească,, în care intră în afară de Slatina, marea localitate Apşa de Jos, Strâmtura, Topcina împreună cu câteva alte localităţi strict montane din actualul raion Teceu, marea localitate Apşa de Mijloc, respectiv Biserica Albă din raionul actual Rahău, deşi am ,,pierdut,, frumosul sat Plăiuţ, care în timpul URSS- ului din cauza colectivizării a fost cedată localităţii parţial rutenizate Apşiţa, actuala Vodiţa… Ţin neapărat să remarc că alegerea Slatinei ca centrul Uniunii comunităţilor româneşti şi nu numai, mai mult decât logică, căci secole de-a rândul, a fost cea mai principală vatră românescă din dreapta Tisei, cea mai apropiată de capitala de suflet a Maramureşului Integral, aici găsindu-se locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei nu numai româneşti de la nord de Tisa. Nu de alta aici se extrăgea sarea cea mai pură din Europa, sare dobândită încă în timpul Imperiului Roman, prin diferite metode, iar din timpul Imperiului Habsburgic prin metode miniere, fapt care a dus aici la apariţia unor instituţii de ordin economic, de învăţământ, culturale etc. Tot aici au fost construite o mulţime de clădiri importante, mai multe biserici, case de cultură, cluburi, cinematografe, depozite şi chiar un mic aeroport, în perioada cehoslovacă, o gară feroviară, una auto şi multe altele. Nu de alta, dar la Slatina, în momentul de faţă, activează, tocmai 5 şcoli, plus o şcoală muzicală, un liceu şi o şcoală cu predare în limba română, liceul numindu-se în cinstea marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu, iar bustul său este amplasat în faţa şcolii nr. 2 cu predare în limba română. Nu lipseşte nici bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, aşezat pe un impunător postament din chiar centrul Slatinei. Plus la toate acestea, a reapărut Podul Istoric de peste Tisa care face legătura cu municipiul Sighetu Marmaţiei datorită punctului de trecere a frontierei cunoscut nu numele de Slatina – Sighet, reconstruit exact pe locul unde a existat secole întregi. La Slatina activează două biserici ortodoxe şi una greco-catolică unde slujbele divine se fac în limba română, o biserică romano- catolică pentru etnicii maghiari, una greco- catolică pentru etnicii ucraineni, una babtistă pentru etnicii români, dar şi câteva protestante sau iehoviste, Doresc să amintesc că în faţa iconostasulului bisericii ortodoxe, se află osemintele episcopului greco- catolic Mihail Pavel, în timpul căruia o perioadă nu prea îndelungată, la Slatina, se afla Vicariatul întregului comitat Maramureş…

A sosit însă timpul de a expune unele păreri foarte importante referitoare la reforma teritorial- administrativă, folosindu-mă de afirmaţiile unor conducători de organizaţii neguvernamentale, cum ar fi deosebit de enegica Uniune DACIA, condusă exemplar de Ion Botoş, de părerea domnului doctor Vasile Iovdii de la Asociaţia IOAN MIHALIY de APŞA, ale reprezentanţilor asociaţiei DRAGOŞ VODĂ etc. Ei bine, în linii generale, părerile sunt la fel, adică este un mare plus că pentru prima dată, de după ultima conflagraţie mondială etnicii români sunt uniţi într-o singură unitate administrativă, cu centrul la Slatina, deşi anterior au fost şi alte păreri referitoare la locul unde urma să apară acest centru, mai ales că viitorul primar ar putea fi nu nepărat de la Slatina, Apşa de Jos, Strâmtura etc. Totul se va afla în toamna care se apropie. E interesant că majoritatea personalităţilor marcante din zona noastră cu care am discutat sunt de părere că viitorul primar ales ar trebui să fie un om enegic şi cutezător, un foarte bun gospodar, dar să nu uite şi de interesul naţional, căci, în mod sigur, următorul preşedinte a noii Uniuni va fi un etnic român… Cât despre apariţia aşa ziselor regiuni ,,lărgite,, majoritatea populaţiei din Transcarpatia, fie ei ucraineni, români, maghiari sau slovaci nu ar dori ca centrul preconizatei uriaşei regiuni să fie la Liviv, mai ales că după spusele activiştilor din ţinutul nostru, inclusiv cei amintiţi mai sus, mentalitatea populaţiei din Transcarpatia se deosebeşte destul de mult de cea a galiţienilor, căci ţinutul nostru a făcut parte dintr-o mulţime de state şi Imperii cum ar Regatul Maghiar de până la 1527, Imperiul Habsburgic, Principatul Transivan, Austro-Ungar, statul Cehoslovacia, România Mare, partea estică, statul efemer Ucraina Carpatină, cucerirea de către iredentiştii maghiari în primăvara anului 1939, alipirea stalinistă de după 1945, iar acum, trăim într-un stat suveran pe care-l dorim cât mai apropiat de valorile europene în condiţiile când suntem agresaţi de FR în frunte cu noul Stalin, adică odiosul Putin… În consecinţă, aşteptăm alegerile locale în urma cărora să începem o nouă etapă a vieţii în condiţiile descentralizării.”