Interviu cu președintele Asociației Cazacilor Satu Mare, Pavel Prodaniuc

Interviu cu președintele Asociației Cazacilor Satu Mare, Pavel Prodaniuc. Ce spune despre rolul Asociației Cazacilor în relațiile româno-ucrainene?

Reporter: Domnule Prodaniuc, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre Asociația Cazacilor din Satu Mare și despre rolul ei în relațiile româno-ucrainene.

 Așadar, să începem cu prima întrebare:

Reporter: Domnule președinte, Prodaniuc, vom începe cu o întrebare simplă: Ce sunt cazacii și ce rol au jucat aceștia în istorie?

Pavel Prodaniuc: Cazacii au apărut în secolul al XIII-lea din necesitatea de a fi om liber. De fapt, “cozac” este denumirea corectă, cuvântul provine din limba turcă și înseamnă “om liber”. Esența vieții lor era libertatea, trăsătură esențială la cazaci. Ei se trag din Polonia și s-au refugiat în Câmpia de Est într-o zonă pustie, pentru ca apoi, de-a lungul timpului, să facă incursiuni la tătari sau la turci. Treptat, aceștia au început să se organizeze, pentru ca, la cumpăna secolelor XIII-XIV, să pună bazele statului căzăcesc. Cazacii puneau un accent deosebit pe apărarea credinței ortodoxe. Apărau Estul Ucrainei de incursiunile tătare, iar una dintre ocupațiile importante ale lor era războiul. Au participat și la al doilea asediu asupra Vienei pentru a opri expansiunea otomană și a apăra creștinismul. Cazacii au dezvoltat la nivelul statului lor două administrații: Nipru de Jos și Nipru de Sus. Statul căzăcesc a fost primul stat democratic, adoptând o constituție cu principii democratice încă din timpul lui Ioan Mazepa, care se plasează înainte de Constituția americană. De asemenea, cazacii au pus un mare accent pe familie, niciodată nu și-au trădat familia, pentru ei aceasta este sfântă, iar copiii erau foarte apreciați, aceștia fiind botezați direct în Nipru. Pentru a deveni un cazac era obligatoriu să treci la religia ortodoxă.

Reporter: Ce își propun, în prezent, organizațiile căzăcesti și cum sunt organizate?

Pavel Prodaniuc: Asociațiile căzăcești au apărut în Ucraina și prin acestea se dorește revigorarea rolului istoric și cultural al cazavilor. Pun accent deosebit pe cultul vitejiei, spiritul civic, spiritul moral, al credinței, al religiei. Asociațiile sunt organizate pe filiale județene în România, iar în Ucraina pe regiuni. La nivel mondial, Asociații căzăcești există în Polonia, Lituania, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Canada, SUA, Germania, Australia, peste tot unde sunt ucraineni. Acum se pune în discuție, la nivel central, cu ocazia unei întâlniri în perioada 11-13 octombrie, la Iaremcea, regiunea Ivano-Frankivsk, a colaborării la nivel mondial și a formării unei structuri mondiale  centrale ale acestor organizații. Există una la Kiev al cărei președinte este Pavel Huliacov. În prezent se fac demersuri la nivelul Parlamentului ucrainean în vederea finanțării acestor organizații prin bani guvernamentali, deoarece aceasta nu este finanțată cu bani de la guvern. Totuși, conducerea Ucrainei este încă reticentă.

Asociațiile căzăcești organizează și tabere pentru copii, tineri. În tabere, copiii își desfășoară activitatea în mod spartan, sunt lăsați de părinți pentru a fi educați și a deveni tineri independenți. Tinerii sunt educați în spiritul patriotismului national, culturii tradiționale, tradițiilor, istoriei, deoarece aceștia acum descoperă istoria lor adevărată. Până acum la ei a fost mai mult o istorie a omului sovietic. Se dorește dezvoltarea unei identități naționale ucrainene.

Reporter: Știm că ați organizat până în prezent evenimente ale Asociației de Caritate a Cazacilor din România. Ce misiune are Asociația și ce alte acțiuni preconizați să organizați în următorul interval de timp?

Pavel Prodaniuc: Noi ne propunem, să știm cine au fost cazacii, rolul acestora în istorie, cine au fost predecesorii noștri, ce probleme au avut de învins pentru a supraviețui statul ucrainean, așadar revigorarea conceptului de cultură și tradiție căzăcească ( religia, morala, dreptatea, altruismul, familia). Vom avea o întâlnire la Iaremcea și vom vedea ce program se va stabili. Probabil vom organiza simpozioane de cunoaștere a istoriei cazacilor, a culturii .

 Reporter: Cum credeți că poate sprijini Asociația dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene?

Pavel Prodaniuc: Sigur, Asociația noastră este o asociație non-profit, și atunci ca să contribuim noi la dezvoltarea relațiilor româno-ucrainene trebuie să facem singuri primul pas, să organizăm niște întâlniri, fie în Ucraina, fie la noi, în România, ceea ce am făcut și până acum. Am organizat până în prezent patru evenimente prin care consider că am contribuit la dezvoltarea relațiilor în toată regiunea Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Crimeea și nu numai. Trebuie să oferim modele de bună vecinătate, colaborare, de multiculturalism.

Reporter: Cum considerați că va evolua Ucraina în următorii 5 ani? Va continua apropierea de structurile euro-atlantice sau își va schimba orientarea?

Pavel Prodaniuc: Știm că Poroșenko, în ultimul an de mandat, a semnat o lege prin care a schimbat constituția și scrie așa: Ucraina este numai spre UE și NATO, deci nu se poate schimba cursul Ucrainei. Acum totul depinde de factorii externi, pentru că dacă ei nu sunt ajutați va fi greu. Noi sperăm că, cursul va fi pro-european.

Reporter: Cum vede Asociația Cazacilor din România soluționarea conflictului dintre Ucraina și Rusia?

Pavel Prodaniuc: Toți am dori să fie pace, să nu fie victime, să nu fie morți, dar asta depinde numai de ruși. Probabil știți că la Minsk, în 2015, s-a semnat un memorandum la care au participat Anglia, Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Acolo s-a sugerat ca Ucraina să se retragă cu armata din zona de conflict. A fost proiectul fostului ministru de externe al Germaniei. Rușii nu s-au retras. Nu văd sensul. Este ca și cum ucraineni ar renunța pur și simplu la teritoriu. Consider că în cazul conflictului rușii ar trebui să se retragă. Aici e problema. dar ei insistă. Eu cred că acest conflict nu se va stinge, va fi un conflict permanent.

Reporter: Am observat că în România există mai multe minorități ucrainene, precum cea rutenă și hutulă. Ce ne puteți spune despre acestea?

Pavel Prodaniuc: Nu există mai multe minorități  ucrainene, decât cea ucraineană. Ceea ce numim ruteni, huțuli, chiar cazaci, toți sunt ucraineni. Denumirea vine după locul de naștere, de baștină, partea de zonă, ținut, ca de exemplu huțuli, partea Bucovinei de Nord.

Reporter: Luați în condiderare o posibilă colaborare între asociația dumneavoastră și URR din Romania sau asociații rutene sau hutule?

Pavel Prodaniuc: Noi suntem deschiși oricui, celor care simt că sunt ucraineni. Important este să fie deschidere și din partea lor. Noi ne bazăm pe dezvoltarea sentimentului căzăcesc, educație spre cultură, obiceiuri, tradiții, aprofundarea sentimentului de integritate națională ucraineană, iar Uniunea Ucrainenilor are și un alt rol. Activitățile împreună presupun o deschidere transparentă, fără orgolii. Asociația noastră este deschisă tuturor, deoarece fiecare își cunoaște foarte bine misiunea. O colaborare reciprocă aduce un plus comunității ucrainene.

Vă mulțumesc încă o dată, pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat!

 

Share Button

Interviu cu Președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea, despre buna vecinătate cu Transcarpatia

Interviu cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Ce spune despre relația de bună vecinătate a județului  Maramureș cu regiunea Transcarpatia, Ucraina?

Reporter: Domnule președinte, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre relația de bună vecinătate și colaborare a județului pe care îl conduceți cu regiunea Transcarpatia, Ucraina. Cu bunăvoința dumneavoastră, vom încerca să aflăm pentru cititorii Agenției Inter Regio News și nu doar, părerea pe care o aveți în acest sens.

Așadar, să începem:

Reporter: Maramureș este județul cu cea mai mare comunitate de etnici ucraineni din România, iar Transcarpatia este regiunea cu a doua cea mai mare comunitate de etnici români din Ucraina (după Cernăuți). Ce asemănări și ce deosebiri există între județul Maramureș și regiunea Transcarpatia?

Președintele CJ Maramureș: Maramureșul nu are graniță doar cu Transcarpatia, ci și cu regiunea Ivano-Frankivsk, de aceea încercăm să dezvoltăm relațiile cu ambele regiuni.Desigur, cu Transcarpatia granița este mult mai mare, regiunile sunt și mai apropiate, însă, din păcate, există prea puține legături terestre, puncte de trecere a frontierei între Maramureș și Transcarpatia și deloc cu regiunea Ivano-Frankivsk. Din dorința apropierii celor două comunități încercăm să  promovăm, să impulsionăm relațiile la nivel guvernamental, între guvernul României și cel al Ucrainei, pentru a putea crea puncte de trecere  a frontierei. La ultima vizită a ministrului Carmen Dan în județul Maramureș am discutat despre posibilitatea deschiderii unui punct de trecere a frontierei între Sighetu-Marmației și Solotvino, punct care ar ajuta și apropierea economică între cele două regiuni. Cu cât ar exista cât mai multe puncte de trecere, cu atât mai încurajate ar fi legăturile între cele două comunități. Nu înțeleg de ce nu luăm exemplul Ungariei, care pe o graniță, aproape cât are Maramureșul cu Transcarpatia, are vreo 6-7 puncte de trecere a frontierei.Sigur, nu au impedimentul Tisei, care se află fix pe graniță. Există disponibilitate din partea guvernului României de a investi 100%, însă acest proiect s-a blocat deocamdată pe partea Ucrainei, care datorită schimbărilor politice, tergiversează foarte, foarte mult.  Sperăm ca noua administrație care se va instala în Transcarpatia să fie mai receptivă la  apropierea celor două comunități prin punctele de trecere a frontierei. Există legături, pentru că două treimi din Maramureșul voievodal este în dreapta Tisei, comunități maramureșene cărora astăzi, din păcate, guvernul le oferă prea puțin, eforturile noastre sunt mult prea mici. Ar trebui să luăm exemplul Ungariei, care știe să facă cu bani guvernamentali, dar prin ONG-uri, finanțări pentru comunitățile maghiare din Ucraina. Noi, din păcate, încă nu am învățat acest lucru după 30 de ani de la revoluție.  Chiar de Zilele Maramureșului am avut invitați din Transcarpatia, oameni din administrație, oameni care vin periodic la noi și care ne cer ajutorul pentru investiții, în special pe partea de educație, fie grădinițe, școli, licee cu predare în limba română, care nu sunt deloc finanțate de guvernul ucrainean. Există în lucru un proiect, pe care eu, personal, l-aș susține foarte mult, în care se vorbește despre Cartea albă a românilor, în sensul să se dea tuturor românilor, celor care vorbesc limba română, care au origini românești, să li se dea dreptul de a ședea, de a munci în România, căci și așa avem nevoie de forță de muncă.

Reporter: În ultimii ani, în calitate de președinte al Consiliului Județean Maramureș ați avut întrevederi cu mai mulți lideri ai regiunii Transcarpatia. Este de notorietate colaborarea eficientă pe care ați dezvoltat-o cu fostul guvernator al regiunii, Ghennady MOSKAL. Vă așteptați la aceeași deschidere și din partea viitorului guvernator?

Președintele CJ Maramureș: Evident că ne așteptăm. Avem relații de înfrățire atât cu Transcarpatia cât și cu Ivano-Frankivsk. Chiar în urmă cu doi ani am semnat protocolul de înfrățire între județul Maramureș și regiunea Transcarpatia, cel între Ivano-Frankivsk și Maramureș este mai vechi. Există relații de înfrățire între Instituția Prefectului și Administrația regională din Transcarpatia și am făcut și pasul de înfrățire a Consiliului Județean Maramureș cu Consiliul Raional din Transcarpatia. Ne așteptăm la deschidere din partea lor, pentru a discuta de proiectul important al podului peste Tisa, între Sighetul Marmației și Solotvino, căci fără sprijinul lor acest proiect nu se va realiza, pentru că este nevoie, în primul rând, de presiunea pe care ei trebuie să o pună pe Guvernul Ucrainei ca lucrurile să se miște, avizele să fie obținute, să accepte proiectul românesc.

Reporter: În urmă cu un an de zile, cu ocazia „Zilei Bunei Vecinătăți” ați semnat acordul de înfrățire între județul Maramureș și regiunea Transcarpatia. Ce beneficii a adus / va aduce acest acord? 

Președintele CJ Maramureș: În primul rând, vorbim despre proiectele transfrontaliere comune care se depun între regiuni, fie parteneriate între admnistrațiile locale, fie între Consiliul Regional din Transcarpatia și cel al Consiliului Județean din Maramureș, și sunt proiecte concrete. Ele au fost depuse ca finanțare fie pe România-Ucraina, fie pe România-Ungaria-Slovacia-Ucraina. Aștept finalizarea evaluărilor pe aceste proiecte, care înseamnă proiecte de reabilitare a infrastructurii din zonă, sunt proiecte concrete, astfel rămâne ceva în urma lor.

Reporter: Va fi organizată și în anul 2019 o manifestare dedicată „Zilei Bunei Vecinătăți”?

Președintele CJ Maramureș: În fiecare an avem și susținem organizarea acestor manifestări. Ele se desfășoară alternativ, într-un an în România, în celălalt în Ucraina. Anul trecut s-a desfășurat în România, la Sighetu-Marmației, iar anul acesta ar urma să aibă loc în Ucraina, ne deplasăm noi acolo. Este, deja, o tradiție pe care o susțin nu doar etnicii ucraineni din Maramureș ci și Administrațiile românești din Maramureșul voievodal.

Reporter: Care sunt domeniile în care județul Maramureș și regiunea Transcarpatia ar putea să dezvolte colaborări economice de perspectivă? Considerați că turismul poate deveni o axă de dezvoltare între cele două unități administrativ-teritoriale?

Președintele CJ Maramureș: Am participat anul acesta, în această primăvară, în Polonia, la un forum economic organizat de Ucraina, unde am discutat perspectivele de dezvoltare a celor două comunități, nu doar din punct de vedere al relațiilor administrative, ci și pe partea turismului. Turismul este o ramură pe care putem să o dezvoltăm împreună, putem veni cu oferte comune, care ar putea să fie folosite de către agenții economici privați, asta ar însemna să dezvoltăm împreună o structură asociativă nu doar la nivelul Consiliului Județean și Consiliului Regional, ci să implicăm și agenții economici privați, pentru a putea realiza oferte turistice comune. Turiștii care ajung în Maramureș să poată ajunge vreo 2-3 zile și în Ivano-Frankvsk. E nevoie de o ofertă turistică mai complexă pentru a putea atrage turiștii. Consider că o promovare comună a zonelor ar fi benefică atât pentru România, cât și pentru Ucraina.

Reporter: Ați vizitat Ucraina? Dacă da, ce anume v-a impresionat în mod plăcut din ceea ce ați văzut în regiunea Transcarpatia? 

Președintele CJ Maramureș: În mod evident oamenii, căldura, ospitalitatea lor. Noi, Maramureșul, ne mândrim cu ospitalitatea noastră, dar de foarte multe ori ucrainenii reușesc să ne învețe lucruri pe care noi nu știm să le facem. Felul în care știu să stea la masă, să-și cinstească oaspeții e un lucru care la noi se făcea, poate, acum 30-40 de ani. Ar trebui să reînvățăm și noi acele obiceiuri pe care le-am uitat, în ceea ce privește ospitalitatea. Merg aproape anual în Ucraina, din 2013 până în prezent, și ceea ce m-a impresionat, încă de la început, este ospitalitatea lor.

Reporter: Cum ajută Consiliul Județean Maramureș comunitatea ucraineană din Maramureș?

Președintele CJ Maramureș: Pentru actuala administrație a Consiliului Județean Maramureș promovarea proiectelor ucrainene a fost o prioritate. Am spus lucrul acesta încă de la începutul mandatului. Cele mai multe solicitări din partea comunității ucrainene le-am primit pentru reabilitarea DJ 186, drum care face legătura între Leordina-Ruscova-Repedea-Poienile de Sub Munte. Este o comunitate de peste 20.000 de maramureșeni, cei mai mulți de etnie ucraineană, iar acest drum este vital pentru dezvoltarea acestor patru comunități locale. Am înțeles acest lucru, am promovat proiectele, s-a obținut finanțare, iar astăzi putem vorbi despre un contract semnat, de execuție a lucrărilor, pentru cei 25 de km de drum județean, în valoare de 60 de milioane de lei. Lucrările vor începe la finalul toamnei 2019, cu termen de execuție de 1 an și jumătate. Nu sunt singurele proiecte promovate de Consiliul Județean Maramureș pentru comunitatea ucraineană locală, am obținut prin Programul Național de Dezvoltare Locală bani cerți, pentru cel puțin două proiecte, fie că vorbim despre școli, licee, canalizare, reabilitări de drumuri locale, absolut toate celelalte comunități au beneficiat de finanțare din partea Guvernului, de bani guvernamentali, bani care se primesc direct de la Guvern.

Reporter: Ucraina traversează o perioadă complicată, marcată de un conflict dramatic cu Federația Rusă. Ce mesaj aveți pentru poporul ucrainean?

Președintele CJ Maramureș: România a fost alături de Ucraina în acest conflict, sigur că încurajăm, în primul rând, parcursul european al Ucrainei, încercăm să le arătăm beneficiile integrării în U.E. În momentul în care întreaga societate va fi hotărâtă să facă acest pas, noi putem să îi învățăm din experiența noastră cu proiectele europene, să le explicăm impedimentele pe care le-am avut, ca să nu facă și ei aceleași greșeli. Eu sunt convins că Ucraina își va dori integrarea în Uniunea Europeană.

Reporter: Vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte, Gabriel Zetea,  pentru răspunsurile oferite și pentru timpul acordat!

Share Button

Ambasadorul Ucrainei în România, deschis în relația cu presa

În cadrul evenimentului  ”Relații româno-ucrainiene. Istorie și contemporaneitate”, care a avut loc la Satu Mare, în perioada 8-10 martie, reprezentantul Agenției noastre s-a întâlnit cu domnul ambasador al Ucrainei în România, Oleksandr Bankov.

Cu această ocazie,  redacția  noastră  a rămas deosebit de încântată  de faptul că excelența sa, Ambasadorul Ucrainei, a fost de acord ca, în viitorul apropiat, să ne ofere un interviu referitor la relația de bună vecinătate dintre România și Ucraina.

Menționăm că Agenția noastră de știri, prin faptul că transmite, zilnic, știri referitoare la zonele din Transcarpatia, Satu Mare și Maramureș își propune, printre altele, să fie și o punte de legătură între comunitățile celor două țări, prin intermediul presei, aspect important în aprofundarea relațiilor de bună vecinătate.

Share Button