Interviu cu Vasile Popovici, președintele Fundației Ucrainenilor Huțulilor din România

Interviu cu Vasile Popovici, președintele Fundației Ucrainenilor Huțulilor din România, o persoană deosebită care nu doar poartă în suflet sentimentul apartenenței la ucrainenii huțuli, ci îl și promovează și susține cu elan prin tot ceea ce face, remarcându-se ca un exemplu și reprezentant marcant  al acestora din România.

Domnule Popovici, va mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre comunitatea huțulă din România și despre activitățile Fundației Ucrainenilor Huțuli din România.

Corespondent: Vom începe cu o întrebare simplă. Ce sunt hutulii și ce rol au jucat aceștia în istorie? 

Popovici Vasile: Bună ziua. Vorbesc din punct de vedere etnocultural. Huțulii sunt un subgrup etnic al Ucrainei care trăiesc de-a lungul frontierei în Ucraina și România.Cea mai compactă zonă locuită de ucraineni huțuli este în zona Maramureș, respectiv localitățile Repedea, Poienile de sub Munte, Ruscova, iar în zona ucraineană, zona transfrontalieră, raionul Verhovina din regiunea Ivano Frankivsk, respectiv localitățile Zelene, Verhovina, care fac parte tot din raionul Verhovina. S-au făcut foarte multe demersuri pentru a se deschide chiar un punct de frontieră în localitatea Poienile de Munte-sub Maramureș, Copilași și localitatea Zelene din Ucraina, întrucât primarul din localitatea Poienile de sub Munte dorește să dezvolte constant turismul montan din zonă, iar omologii săi din Ucraina doresc si ei acest lucru.

Huțuli trăiesc și în alte localități din județul Maramureș, precum Valea Vișeului, Crasna, Ruscova și Bucovina. Este o zonă compactă. Am înființat Fundația Huțulilor nu în scop politic. A fost o idee care mi-a survenit, deoarece mă deplasam des în Ucraina la activități culturale, fiind și director de cămin cultural. Am văzut, am auzit și am simțit exact că avem foarte multe în comun, spre exemplu, acele cântece pe care le cânta mama mea se cântă în Ucraina. Există un punct comun cu ucraineii huțuli din Zelene și alte localități ucrainene, și așa, încetul cu încetul, am înființat această Asociație.

Corespondent: Știm că, în calitate de președinte al Fundației Ucrainenilor Hutuli din România, sunteți implicat în promovarea minorității hutule, atât în România, cât și la nivel internațional. Ce evenimente ati organizat / organizati periodic în acest sens? 

Popovici Vasile: Fundația Ucrainenilor  Huțuli a fost înființată în 1998 și a purtat inițial numele de Fundația “Popovici”, iar în 2013 am modificat statutul ei și, aproape în totalitate, i-am dat un scop nou, studierea originii și a culturii huțulilor. Datorită evenimentelor culturale, taberelor organizate, lumea începe să simtă și să recunoască faptul că suntem huțuli. De exemplu, după un eveniment cultural, lumea începe să poarte cămașa huțulcă, deja se simt mândri și bine în ea. Dintre evenimente, cele mai importante, le-am realizat împreună cu Consiliul Județean Maramureș, de exemplu trei ediții ale Festivalului Internațional de etnografie și folclor “Huțulii”. Aceste ediții, care sunt realizate prin proiecte, fac parte din programul prioritar al județului Maramures, și, pe această cale, multumesc tuturor oficialităților implicate. Totodată, acest festival a reînviat portul tradițional huțul, muzica și alte valori ale huțulilor.

Am realizat patru ediții de tabere internaționale de pictură la care au participat pictori din România, Republica Moldova, Ucraina. La acest proiect cultural a participat unul dintre pictorii renumiți ai Ucrainei, Andrice Bekin, care este Președintele Academiei de Artă și Arhitectură din Kiev, Zoltan Nicica din Mucacevo și alții.

În fiecare an, în parteneriat cu Primăria Repedea, organizăm un recital de colinde ucrainene la care sunt invitați colindători din localitățile limitrofe și corul bisericii din Repedea.

Corespondent: Prin intermediul cititorilor noștri, am aflat că sprijiniți comunitatea din care faceți parte prin proiecte transfrontaliere pentru dezvoltarea învățământului, culturii și a condițiilor medicale. Care sunt principalele proiecte în care ați fost / sunteți angrenat și ce demersuri mai aveți în plan în următoarea perioadă pentru susținerea persoanelor din Maramureșul Istoric sau din regiunile Transcarpatia sau Ivano-Frankivsk? 

Popovici Vasile: Pe lângă evenimentele menționate anterior, realizate prin intermediul proiectelor, am derulat și alte proiecte în care am făcut cercetări etnografice în colaborare cu Muzeul Național de Artă și Arhitectură din Kolomeea.

Un eveniment foarte important și benefic pentru comunitate a avut loc în 11 noiembrie 2019, inaugurarea unui Muzeu de etnografie huțulă.

În 2019, prin intermediul AFCN am realizat un proiect prin care am reabilitat o gospodărie anexă, respectiv un grajd din lemn, construit în 1973,și acum funcționează o colecție muzeală intitulată “Colecția ucrainenilor huțuli din Repedea”. Valoarea proiectului a fost de 60.000 de lei.

Un alt proiect a fost “Istorie, oameni și granițe”, implementat în anul centenar, 2018. 

Un alt proiect finanțat tot de Consiliul Județean în 2019 și adresat tinerilor este “Tinerii liberi în comunitate.”

Fundația acordă sprijin pentru scrierea și implementarea proiectelor trnsfrontaliere. Un proiect, care este acum în implementare, este un proiect pe învățământ, aplicant fiind Liceul Tehnologic Repedea și Școala nr.1 din Slatina.

Un alt proiect care este preaprobat este un proiect pe sănătate, beneficiar va fi comuna Poienile de sub Munte, comuna Bocicoiu Mare din Ucraina și Spitalul Raional Verhovina, regiunea Ivano-Frankivsk.

Corespondent:  Colaborați cu entități similare din Ucraina pentru implementarea acestor proiecte? 

Popovici Vasile:  Colaborez cu foarte multe entități culturale și autorități publice raionale și regionale. Cea mai bună colaborare pe care o am este cu “Asociația Națională a Tuturor Huțulilor” din Ucraina, condusă de Dmetro Stefliuk, Asociația “Vatra” din Rahiv, Ucraina, Consiliul Raional Verhovina, Administrația Regională și Consiliul Regional din Ivano-Frankisvk, Consiliul Raional Rahiv, Muzeul Huțulilor din Verhovina, Muzeul Magiei din Verhovina, Muzeul Național de Artă Populară din Kolomeea și cu multe alte persoane reprezentative.

Corespondent: Am observat că în România există și alte subgrupuri ale minorității ucrainene, precum rutenii (reprezentați de maramureșeanul Mihai Lauruc) sau cazacii (reprezentați în Satu Mare de către Pavel Prodaniuc – am realizat un interviu și cu acesta anul trecut). Ce ne puteți spune despre acestea? 

Popovici Vasile:  În România există o Organizație reprezentativă a rutenilor condusă de Gheorghe Firczak, cunosc și Uniunea Rutenilor Subcarpatici, condusă de Mihai Lauruc, o asociație fără reprezentare parlamentară, dar nu am niciun parteneriat cu aceste organizații. Activitatea Uniunii Cazacilor nu o cunosc.

Corespondent: Ce relație există în prezent între Uniunea Ucrainenilor din România și Fundația Ucrainenilor Hutuli din România? Luați în considerare o posibilă asociere cu UUR? 

Popovici Vasile:   În prezent, sincer, nu există niciun fel de colaborare. Uniunea Ucrainenilor ar putea să cofinanțeze pentru a se putea organiza anumite evenimente. Totuși, nu le cer ajutor, doar o rugăminte aș avea, să dea voie la oameni, la profesori să participe la evenimentele organizate de fundație, care nu sunt politice. Evenimentele organizate de fundație sunt cu participare numeroasă ucraineană, peste 1000 de oameni, care depășește numărul de participanți la evenimentele organizate de UUR în zona Repedea. Cu Uniunea Ucrainenilor nu se poate vorbi de o asociere, eventual de colaborare, parteneriat, eu sunt deschis oricând. Prin asociere s-ar înțelege o subordonare a Fundației, pe când fundația se identifică prin activități care vin în completare a ceea ce nu face UUR. Sunt încă oameni care știu cine au fost huțulii, iar valorile lor trebuie păstrate și promovate.

Corespondent:  Ce ar putea românii să învețe de la poporul ucrainean?

Popovici Vasile:  Fiecare țară are cultura ei, ucrainenii, respectiv huțulii, au o cultură foarte apropiată, mai ales graiul, bucătăria, obiceiurile. Ar trebui realizate întâlniri culturale, schimburi de experiență pentru a se putea dezvolta mai ales pe linia turismului montan. În Ucraina este foarte dezvoltat turismul montan, ei nefiind în Uniunea Europeană și-au făcut afaceri, există o curățenie extraordinară, o bucătărie foarte apreciată, ar trebui să învățăm de la ei acest lucru, pentru ca tinerii să nu plece din țară.

Corespondent:   Ce mesaj aveți pentru cititorii INTER REGIO NEWS? 

Popovici Vasile:   În primul rând, doresc să vă felicit pe dumneavoastră pentru interesul pe care îl acordați Fundației noastre, iar ca și sugestie vă doresc să vă extindeți pe site, să publicați știri și din regiunea Ivano-Frankivsk.

Share Button

Interviu cu primarul Gheorghe Uhali despre proiectele de viitor ale orășelului Slatina din Transcarpatia

SLATINA  SE PREGĂTEȘTE PENTRU A DEVENI CENTRU AL COMUNEI TERITORIALE UNITE A SATELOR  ROMÂNEȘTI DIN TRANSCARPATIA

Localitatea  Solotvino(Slatina)  are șansa să obțină statutul de comună -centrul comunității teritoriale unite ( OTG)  și să-și recapete fosta glorie, pentru că este un orășel  care achită  o sumă considerabilă de taxe la buget, căci aici funcționează: punctul de trecere și control al frontierei  ucraineano-române Solotvino-Sighet, faimoasele lacuri sărate  și numeroase centre de agrement, multe gatere, benzinării, cafenele și restaurante care sunt foarte solicitate.

Recent am purtat o discuție cu primarul Gheorghe Uhali despre situația actuală și speranțele în renaștere a celei mai mari comune românești din Transcarpatia, Solotvino.

Corespondent:

– Bună ziua, domnule primar! Vă mulțumim că ați acceptat să răspundeți la întrebările noastre pentru Agenția Inter Regio News. Să trecem la dialog: Solotvino are mari privilegii față de alte așezări cu populație românească. Are lacurile sărate. Această zonă de stațiuni  contribuie cu sume importante la bugetul local. Cum faceți față în acest an, din cauza restricțiilor pandemice și a carantinei coronavirusului?

Gheorghe Uhali, primarul orășelului Solotvino: Lacurile sărate, de fapt, se bucură de popularitate, nu numai în regiunea  noastră, ci și în țară. În ceea ce privește contribuția fondurilor semnificative la buget, vreau să spun următoarele: din 50 de centre de agrement, doar 5 sunt locale, care plătesc de fapt impozite la bugetul nostru, restul își plătesc impozitele la adresele juridice: Apșa de Mijloce, Apșa de Jos, Mucacevo, Ternopil, Ivano-Frankivsk și Cernăuți.

Corespondent: Centrele de agrement vor fi deschise anul acesta?

Gheorghe Uhali, primarul orășelului  Solotvino:Pregătirile pentru deschidere sunt foarte precaute, proprietarii depun toate eforturile pentru a îndeplini anumite cerințe și, din păcate, condițiile meteorologice nu sunt favorabile. În plus, turiștii care au decis să își petreacă vacanța în Solotvino se așteaptă să fie ameliorate restricțiile de carantină.

Corespondent:Care ar trebui să fie condițiile și ce restricții trebuie respectate pentru ca centrele de agrement situate pe lacurile sărate să își deschidă ușile? Ne puteți spune ceva?

Gheorghe Uhali, primarul orășelului  Solotvino:Este necesar să respectăm toate condițiile și restricțiile impuse de guvernul nostru și de Ministerul Sănătății, precum și de administrațiile regionale.

Corespondent: Merită să reamintim dezastrul tehnogenic care a avut loc în Solotvino, și anume alunecările de teren pe scară largă din apropierea lacurilor sărate. Ce ne puteți spune   despre asta?

Gheorghe Uhali, primarul orășelului Solotvino: Trebuie menționat că în ultimii 5 ani nu s-au observat alunecări de teren, nu sunt așteptate nici în viitor. Acestea sunt  informații generale.

În practică, un mare proiect european „Revital-1” este deja în curs de a studia situația, care presupune implicarea echipamentelor speciale în mină, și anume – utilizarea roboților,  care vor evalua și furniza informații despre schimbări, astfel încât să putem determina acțiunile noastre ulterioare.

  

    

Share Button

Centrul Cultural al Românilor din Transcarpatia va fi dotat cu aparatură în cadrul unui nou proiect, de URRT “Dacia”

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”, a câștigat, de curând, un nou proiect ce are ca produs final dotarea Centrului Cultural al Românilor din Transcarpatia, Ucraina. Proiectul este finanțat de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Coordonator de proiect este Ivan Botoș, reprezentant, al  Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia “Dacia”.

Prin proiect se doreşte dotarea şi funcţionarea Centrului Cultural al Românilor din Transcarpatia, localitatea Apşa de Jos, Ucraina, care are rolul de a organiza şi desfăşura activităţi culturale şi de cercetare la nivelul comunităţilor de români din Ucraina.

Principala acțiune a proiectului este dotarea cu aparatură a Centrului Cultural al Românilor din Transcarpatia, aflat în cadrul Organizaţiei Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”.

În perioada 02.06.2020 – 24.06.2020 se dotează cu aparatură Centrul Cultural al Românilor din Transcarpatia. Echipa de implementare va cuprinde trei persoane voluntare: Botoș Ivan, coordonator de proiect, Gheorghe Opriș – secretar, Ileana Marina – membru, cu preocupări legate de organizarea şi implementarea proiectului amintit, la care se vor adăuga doi profesori de istorie din Ucraina: Nuțu Dan şi Gheorghe Opriș, doi profesori din România: Ilie Gherheș și Vasile Timur Chiș şi un cercetător – Victor Vizauer.

 Coordonatorul proiectului va coordona, atât activitatea echipei de implementare, cât şi pe cea a profesorilor de istorie, stabilind responsabilităţile acestora, iar secretarul va asigura, în primul rând, centralizarea şi prelucrarea informaţiilor. Cei trei voluntari din România şi Ucraina vor avea, în primul rând atribuţii de experţi.

 Beneficiarii principali ai proiectului sunt cei peste 50.000 de români din Transcarpatia – Ucraina (elevi, profesori, autorităţi locale şi localnici), iar beneficiarii secundari sunt vizitatorii din diferite regiuni ale Ucrainei, turişti din România și alte state care vizitează zona.

Menţionăm faptul că Centrul Cultural al Românilor din Transcarpatia prin manifestările şi expoziţiile organizate, va contribui la dezvoltarea comunităților de români din Transcarpatia şi la promovare acestora în Ucraina şi România.

Sursa : Ivan Botoș, reprezentant, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”

Share Button