Interviu cu Anna Puliska-Ona, un profesor devotat și dedicat păstrării valorilor, tradițiilor și cunoașterii limbii române în comunitatea românească din Transcarpatia.
Doamnă Anna Puliska, vă mulțumim pentru că ați acceptat să ne acordați un interviu în care să discutăm despre activitatea dumneavoastră, în calitate de dascăl al Liceului “Mihai Eminescu” din Slatina, Transcarpatia, cu un efort cultural și profesional ce, de curând, a fost recunoscut și apreciat de Președintele României care v-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
Corespondent: Cine este Anna Puliska-Ona?
Anna Puliska: Sunt Anna Puliska, născută Ona, pe 23.11.1964 în localitatea Slatina, Transcarpatia. În 1987 am absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Cernăuți, catedra de limbi clasice, specialitatea: Limba şi literatura „moldovenească”, după cum se numea pe atunci. După obținerea diplomei (roşie, cu mențiune) am şi intrat în câmpul muncii: primii 2 ani, 1987-1989, am predat limba maternă la şcoala de 9 ani din Cărbuneşti. Din toamna anului 1989 şi până în prezent sunt profesor de limbă şi literatură română, la şcoala medie de cultură generală (cu 11 clase) din Slatina, care ulterior s-a transformat în liceul Mihai Eminescu din aceeaşi localitate. De peste 25 de ani sunt şefa Catedrei profesorilor de Limbă şi literatură Română din regiunea Transcarpatia, iar din octombrie 2024 sunt membru al Echipei de Experți în Educație pentru şcolile din regiunea Transcarpatia.
Corespondent: Sunteti o persoană reprezentativă, apreciată în comunitatea românească din dreapta Tisei, de unde a pornit dorința de a face ceva pentru comunitatea din care faceți parte și, totodată, energia nelimitată de care ați dat dovadă în acești mulți ani, în promovarea limbii și literaturii române?
Anna Puliska: Pot să spun că totdeauna am avut noroc de profesori foarte buni, care au fost pentru mine un model viu, demn de urmat, atât în calitate de elevă, pe regretata profesoară Florica Friț şi pe profesoara şi diriginta mea Florica Cerbanic, cărora le sunt mereu recunoscătoare. La fel, şi în calitate de studentă, am avut parte de cei mai tari profesori, care ne-au îmbogățit mintea şi spiritul: domnii profesori universitari:Grigore Bostan, prof. Larisa Bostan,doamna profesor academician Alexandrina Cernov, domnul prof. Ilie Popescu,doamna profesor Eudochia Chitari, prof. Stefan Hostiuk şi mulți alții. De la toți am învățat foarte mult: să-mi iubesc limba, neamul, cultura şi astfel s-a înrădăcinat în fiintă mea dorința de a transmite mai departe şi de a cultiva la elevii mei adevăratele valori, precum şi mândria de a fi români, conştiința apartenenței noastre la neamul românesc.Atunci când ai în față astfel de modele demne de urmat şi când îți place ceea ce faci, fiind încurajat de reacțiile pline de bucurie ale elevilor, primeşti toată energia necesară pentru a realiza multe lucruri benefice şi interesante. Odată cu venirea la cârma liceului a doamnei profesor Adriana Pop şi datorită susținerii permanente din partea domnului Mihai Cozma, preşedintele Asociației Culturale Boema OJT, Baia Mare, liceul nostru parcă a renăscut din propria cenuşă, acestea fiind motorul tuturor schimbărilor şi sursa constantă de idei, din care mi-am alimentat încrederea că suntem pe drumul cel bun.
Corespondent:Am aflat cu toții, recent, că în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la promovarea limbii și literaturii române ca fundament al culturii și valorilor țării noastre, dar și pentru păstrarea tradițiilor și civilizației românești, Președintele României v-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F – „Promovarea culturii”. Vă rugăm să ne exprimați în câteva idei ce reprezintă pentru dumneavoastră conferirea acestei înalte distincții?
Anna Puliska:Sunt deosebit de recunoscătoare şi onorată pentru că am fost aleasă pentru acest înalt Ordin semnat de preşedintele României. Este o dovadă în plus, precum că Statul Român prețuieşte foarte mult munca profesorilor care predau în şcolile româneşti dinafara granițelor României. Simt că s-ar cuveni să împart această înaltă distincție cu toți colegii mei, fiindcă toți depun eforturi şi sacrificii zi de zi pe altarul şcolii, căci numai cei mai devotați oameni meseriei de pedagog au rămas să muncească în aceste condiții grele de război şi de stres continuu prin care trece Ucraina. Fiecare învățător, fiecare profesor merită să fie răsplătit măcar prin simple cuvinte de recunoştință pentru ceea ce fac.
Corespondent: În calitate de profesor emerit de limba și literatura română cunoaștem faptul că sunteți în mijlocul derulării numeroaselor activități specifice și proiecte care au fost benefice comunității românești din care faceți parte. Vă rugăm să ne introduceți în cele mai reprezentive asemenea activități pe care le-ați desfășurat pentru formarea și inițierea tinerilor, cărora le-ati fost un dascăl deosebit?
Anna Puliska: Chiar din primii ani ai activității mele în calitate de profesor de limbă şi literatură română, am organizat un cerc dramatic pentru elevii talentați, cu scopul de a le trezi interesul pentru carte, am învățat elevii să joace teatru, în mici scenete, bazate pe operele literare studiate. Am scris împreună cu ei o gazetă de perete, în care elevii îşi încercau puterile „literare”. În fiecare an mi-am pregătit elevii pentru olimpiada de limbă şi literatură română, fiind de fiecare dată câştigători. Întotdeauna am răspuns invitației de a participa cu elevii la diferite concursuri, organizate de asociațiile româneşti de la noi, chiar şi din România. Am participat de mai multe ori, cu succes, la concusul de creație pentru elevi ”Talente sighetene”, am fost cu elevii şi la tabara Next Generation din Baia Mare, la tabara Izvoare, județul Maramureş, unde elevele mele s-au înscris şi au fost premiate pentru secțiunea „eseu” şi secțiunea „artă fotografică”, concurs pe tema ”Oraşul din inima mea”.De ani buni la rând, la noi avem ca o tradiție deja marcarea festivă a Zilei Limbii române, pe 31 august, sărbătorim Ziua Unirii pe 1 decembrie, pe 15 ianuarie îl omagiem pe M. Eminescu şi Ziua Culturii Române, pe 21 februarie marcăm prin poezie şi cântec Ziua Limbii materne şi încheiem ciclul sărbătorilor cu Comemorarea lui M. Eminescu pe 15 iunie. La toate aceste evenimente participă elevii, pe care îi pregătim, astfel încât să fie părtaşi anume ei la ceea ce este esențial pentru cultivarea conştiinței româneşti.
Corespondent: Cum ați descrie colaborarea cu asociațiile românești din Transcarpatia, care pot să vină în sprijinul învățământului românesc din regiunea dumneavoastră?
Anna Puliska: Prin intermediul Asociațiilor româneşti, în colaborare cu preşedinții de asociații, şcolile noastre scriu proiecte şi accesează fonduri europene necesare în domeniul educației. Astfel au fost ajutate toate şcolile de la noi pentru reparații şi dotarea cu tehnologie modernă: calculatoare, table interactive, printere, copiatoare ş.a.
Corespondent: Cum vedeți colaborarea dintre asociațiile românești din Transcarpatia și instituțiie de stat din România? Vin acestea în vederea susținerii învățământului românesc din dreapta Tisei?
Anna Puliska: În regiunea noastră au fost înregistrate numeroase asociații culturale româneşti, fiecare din ele având drept scop susținerea şcolilor cu predare în limba română. Consulatul României la Solotvino a organizat numeroase întâlniri cu mediul asociativ românesc de la noi cu scopul de a facilita şi de a le acorda ajutor pentru scrierea corectă pentru aplicarea proiectelor transfrontaliere, astfel încât să poată obține fondurile necesare pentru obiectivele culturale propuse. Datorită susținerii substanțiale şi constante din partea României prin DRP, liceul nostru, Mihai Eminescu, din Slatina, este în prezent una dintre cele mai moderne unități de învățământ din regiunea Transcarpatia. Avem, fără îndoială, cel mai competent şi cel mai energic director, pe doamna profesor Adriana Pop, care a ştiut şi a reuşit, cu concursul Consulatului României la Solotvino, să obțină ajutor financiar de la Statul Român. Toate şcolile din Transcarpatia au primit ajutor de la Guvernul României, tot prin DRP.
Corespondent: Ce proiecte vă propuneți să desfășurați pe viitor in calitate de profesor de limba și literatura română la instituția la care profesați, dar și din afara acesteia?
Anna Puliska: Pe viitor îmi doresc, în primul rând, să fie pace, ca să revină românii noştri acasă, să avem elevi la clasă, iar copiii de români să aleagă să învețe în şcolile cu predare în limba maternă. Pentru viitorul cât mai apropiat mi-aş dori ca liceul nostru să aibă un spațiu special amenajat pentru crearea unui Club de lectură modern, atractiv, unde tinerii noştri să redescopere plăcerea de a citi, „că nu este alta în toată viața omului mai plăcută şi mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”, vorba lui M. Costin. Am discutat despre aceasta cu doamna director în vederea obținerii fondurilor necesare pentru construirea unei noi clădiri cu două niveluri, în care să fie amenajate spații: la parter cu o bucătărie şi o sală de mese pentru elevi şi profesori, iar la etaj să fie amenajată o bibliotecă, o sală de lectură şi o sală de conferințe, cu proiector, dotată modern, unde vor veni membrii Clubului de lectură să-şi împărtăşească impresiile şi să facă schimb de cărți. Să lansăm poate şi o pagină pe net unde elevii să publice singuri recenzii despre cele citite. Asta îmi doresc pe viitor. Sper să reuşim!
