În zilele acestea președintele Asociației “Apsita” din Apșa de Jos, Maria Lavriuk, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2025 în care a subliniat rolul pe care îl îndeplinește asociația în cadrul comunității românești din Transcarpatia, din punct de vedere cultural, al solidarității și al reprezentrii comunitare.
Redăm mai jos mesajul transmis de Maria Lavriuk la interpelarea Agenției de Știri Inter Regio News:
“Într-un an marcat de război și incertitudine, Asociația Transfrontalieră de Etnografie și Artă Apsita din Apșa de Jos, Transcarpatia, a demonstrat că viața culturală a comunității românești nu s-a oprit — ci, dimpotrivă, a căpătat un sens și mai profund. Raportul de activitate pentru 2025 reflectă o organizație activă, prezentă pe multiple fronturi: de la sălile de clasă până la instituțiile statului, de la festivaluri culturale până la sprijinul pentru militari și familiile afectate de conflict.
Educație: sute de copii conectați la rădăcini
Unul dintre cele mai concrete rezultate ale anului trecut privește educația în limba maternă. Organizația a sprijinit participarea a peste 300 de elevi la programul de tabere ‘Taberele ARC’ și a coordonat înscrierea a aproximativ 300 de elevi pentru bursele educaționale ale Guvernului României — 400 de euro de elev. Aceste inițiative nu sunt doar cifre: ele reprezintă copii din Transcarpatia care au ocazia să-și consolideze identitatea lingvistică și culturală, în condiții în care noua lege ucraineană a educației, cu intrare în vigoare în 2027, va reduce semnificativ predarea în limbile minorităților naționale.
Cultură: prezență activă și dialog intercultural
Ansamblul folcloric Apsita a reprezentat comunitatea românească la festivaluri, concerte și evenimente interculturale de nivel regional și internațional. Dincolo de prestația artistică, aceste apariții au contribuit la construirea unor punți de dialog între diferite comunități etnice din regiune — un obiectiv asumat explicit de asociație încă de la fondarea sa, în 2017. Activitatea culturală a inclus și implicarea tinerilor, cu scopul de a transmite tradițiile mai departe.
Reprezentare: vocea românilor din Transcarpatia la nivel național
Un aspect adesea mai puțin vizibil, dar esențial, al muncii asociației este reprezentarea politică și instituțională. În 2025, conducerea organizației a participat la Forumul Național al Comunităților, s-a întâlnit cu Președintele Ucrainei și a luat parte la mese rotunde organizate de instituții de stat privind protecția drepturilor minorităților naționale. Această prezență la nivel înalt este importantă într-un moment în care cadrul legislativ privind educația și identitatea culturală a comunităților naționale se află într-o perioadă de tranziție complexă.
Solidaritate în timp de război
Activitatea asociației nu a ignorat contextul dramatic al războiului. Au fost achiziționate și transmise echipamente tehnice pentru unitățile militare, cu sprijinul partenerilor internaționali, și a fost acordat ajutor familiilor și copiilor afectați de conflict. Organizația a participat și la evenimente memoriale și de susținere a militarilor. Aceste acțiuni demonstrează că o asociație culturală poate și trebuie să fie prezentă și în plan civic și umanitar.
Recunoaștere meritată
Anul 2025 s-a încheiat cu mai multe distincții pentru conducătoarea organizației, Maria Lavriuk: o Diplomă de Onoare a Administrației Militare Regionale Transcarpatia, o distincție a Parlamentului Ucrainei pentru contribuția la relațiile interetnice și o scrisoare de mulțumire din partea reprezentanțelor diplomatice ale României. Aceste recunoașteri confirmă relevanța și seriozitatea muncii depuse.
Context: cine sunt românii din Transcarpatia?
Comunitatea românească din Transcarpatia numără zeci de mii de persoane și reprezintă una dintre cele mai vechi comunități etnice ale regiunii, cu o identitate lingvistică, religioasă și culturală distinctă. Asociația Apsita funcționează ca un nod de conectare între această comunitate, instituțiile ucrainene și partenerii din România și diaspora.
Raportul asociației Apsita pentru 2025 nu este doar un document administrativ — este mărturia că, indiferent de dificultăți, o comunitate poate rămâne vie prin cultură, educație și implicare civică”.
