Interviu cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Ce spune despre relația de bună vecinătate a județului Maramureș cu regiunile Transcarpatia, Ivano Frankivsk, Ucraina?
Domnule președinte Gabriel Zetea va mulțumim pentru faptul ca ne-ați oferit posibilitatea să realizam împreună un interviu despre rolul pe care îl indepliniți în calitate de repezentant al CJ MM în relațiile de colaborare și de parteneriat tranfrontalier România – Ucraina, din perspectiva județului Maramureș.
Cu bunăvoința dumneavoastră, vom încerca să aflăm pentru cititorii Agenției Inter Regio News și nu doar, părerea pe care o aveți în acest sens.
Corespondent: Ce ne puteți spune despre Podul transfrontalier de peste Tisa aferent municipiului Sighetu Marmației? Când urmează să fie inaugurat? Ce a presupus din punct de vedere birocratic și administrativ această provocare pentru d-voastră?
Președinte CJ Maramureș: Podul Nou peste Tisa la Sighetu Marmației este finalizat din punct de vedere al construcției, practic lucrările au început în 2024, iar, în decurs de un an și jumătate, nici măcar, întreaga construcție. Este vorba de ambele poduri, care sunt paralele și, în același timp, chiar și infrastructura vamală este finalizată. Suntem în procedura de recepție efectivă a lucrărilor și mai avem două lucruri pe care trebuie să le finalizăm pentru a putea da podul în folosință, inclusiv pentru traficul greu. Acesta este scopul nostru, este o investiție de 50 de milioane de euro finanțată din fonduri europene cu o cofinanțare importantă din partea României care a construit practic acest punct de trecere a frontierei, precum și podul, atât pe malul românesc cât și pe malul ucrainean. Este un efort al României. Așteptăm finalizarea drumului de acces, aproximativ un kilometru de drum, de la pod până la legătura cu drumul național de partea ucraineană. Acolo lucrările au întârziat, a existat o finanțare pentru partea ucraineană, finanțare americană. Odată cu schimbarea administrației, finanțarea a fost pierdută, iar acum este un efort din partea guvernului ucrainean. Noi sperăm să se miște lucrările cât de repede pentru a finaliza acest drum, de 1 km. În urma discuțiilor avute cu guvernatorul Biletskcyi, avem toate promisiunile că lucrările vor fi finalizate în cel mai scurt timp posibil. Sigur, mai este nevoie și de lucrări de consolidare a malului Tisei. Un alt lucru pe care trebuie să-l facem este să așteptăm o hotărâre de guvern, din partea Guvernului României, de data acesta, pentru operaționalizarea punctului de trecere a frontierei. Chiar dacă podul și infrastructura vamală sunt construite de către Consiliul Județean Maramureș ca și beneficiari, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, operaționalizarea, adică infrastructura vamală, vor fi folosite de către instituțiile care își desfășoară activitatea acolo. Trebuie să predăm toate facilitățile către Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal, CNAIR, ARR, DSP, DSV, personal fitosanitar, adică tot ce este nevoie într-o vamă, cea mai modernă vamă pe care o va avea România în acest moment, pentru a putea fi pregătită, astfel încât traficul, atât de persoane, cât și de mărfuri, să se desfășoare în condiții de bună siguranță. Avem cele mai moderne scanere pentru controlul mărfurilor, așteptăm hotărârea de guvern care este în pregătire. Practic, podul a fost un vis al județului Maramureș, care devine realitate în curând.
Corespondent: Cunoaștem problemele cu care se confruntă comunitatea românească din Slatina, Ucraina, legate de trecere în România pe actualul pod de la Sighetul Marmației.Care va fi în viitor soarta actualului Pod istoric de lemn, de la Sighet?
Președinte CJ Maramureș: Eu am făcut demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor din România pentru a discuta cu partea ucraineană regimul acelui pod. Trebuie să existe, evident, o înțelegere, un memorandum între Guvernul României și Guvernul Ucrainei despre care va fi regimul de trecere pe amplasamentul acelui pod. Știm că era într-o situație degradată și s-au alocat sume pentru reabilitare, oricum până se fac lucrările de reabilitare, traficul va fi restricționat. Încercăm să menținem deschis traficul mic pentru mașini și traficul pietonal pe podul istoric. Am transmis Ministerului Transporturilor că nu acceptăm închiderea totală a podului, deoarece comunitatea de dincolo are nevoie de acces mai facil, decât cel care se va desfășura pe noul pod. Nu cred că vom avea o problemă în a menține în continuare podul istoric deschis pentru traficul ușor și pietonal.
Corespondent: Știm că la finalul anului trecut ați realizat o „Alianță regională pentru reconstrucția Ucrainei”. Ce înseamnă acest acord pentru județul Maramureș, în special din punct de vedere economic?
Președinte CJ Maramureș: În primul rând și Podul Nou este construit tocmai pentru a dezvolta relațiile economice. Constructia podului în zona Sighet va da posibilitatea pentru dezvoltarea infrastructurii de business, fie parcuri de specializare inteligentă, industriale, parcuri logistice, pentru a exista un interes în vederea stocării facile a mărfurilor spre Ucraina. Odată cu efortul Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii pentru reconstrucția Ucrainei va fi nevoie de căi de acces înspre Ucraina. Maramureșul ar trebui să profite de oportunitatea de a fi o cale de acces spre Ucraina, deoarece se vor îndrepta bani spre reconstrucția Ucrainei, județul nostru poate fi un cap de pod de access spre Ucraina, iar astfel vor rămâne niște bani și în Maramureș. Exact în acest scop am fost unul dintre promotorii înființării Alianței pentru reconstrucția Ucrainei, care are drept scop construcția de infrastructură de business. Nu încercăm noi, pe plan local, să înființăm niște strategii. Există un parteneriat în această alianță pentru reconstrucția Ucrainei format din 12 județe din Nord-Estul și Nord-Vestul țării, actul de înființare fiind semnat la Sighet și avem ca partener Banca Mondială, care reprezintă principalul consultant al Comisiei Europene. Pentru noi, vor dezvolta o strategie, de investiții, care să fie pusă pe masa Guvernului României, pe masa Comisiei Europene, de către una dintre instituțiile recunoscute la nivel European. Odată ce Banca Mondială își pune ștampila de aprobat, pe un asemenea document, există șanse mult mai mari de a primi fonduri din partea Uniunii Europene, chiar și fără implicarea Guvernului României. Va dura aproape un an de zile această strategie, scopul final fiind să ofere șansa firmelor locale, românești, maramureșene, de a deveni mai curajoase, de a-și deschide afaceri în partea ucraineană. Pentru asta, firmele au nevoie de infrastructură și de ajutor din partea statului. Investitiile în infrastructură, adică dezvoltarea drumurilor rapide, deschiderea unor noi puncte de trecere, sunt investitii care vin ca accesoriu la dezvoltarea infrastructurii de business și ajutând firmele, nu facem decât să aibă de câștigat și administrația județeană. Românii să nu înțeleagă că noi dăm ceva Ucrainei, prin eforturile noastre, ci noi ne dezvoltăm aici tocmai pentru ca banii care ajung din Europa să ajungă mai ușor în Ucraina, dar beneficiind și noi de investiții pe lângă investițiile care se fac în Ucraina. Trebuie să fim deștepți, mă interesează ca Maramureșul să beneficieze de o relație bună cu Transcarpatia, că suntem vecini, și în felul acesta să facem o viață mai bună pentru românii de pe o parte și alta a Tisei.
Corespondent: Suntem la curent cu faptul ca în niciun mandat de președinte de CJ nu ați neglijat comunitatea românească din regiunea Transcarpatia. Cum v-ați implicat în anul 2025 pentru locuitorii din dreapta Tisei și pentru învățământul în limba română?
Președinte CJ Maramureș: Ne-am întors de aproximativ o lună de zile din Transcarpatia, Ujgorod, unde la o inițiativă băimăreană, împreună cu domnul prefect Florian Sălăjeanu am dezvelit la Universitatea din Ujgorod un bust al poetului Mihai Eminescu. Este un gest de curtoazie pe care l-au făcut gazdele noastre din Ucraina, acceptând, până la urmă, pentru partea română, să vorbească în una dintre cele mai mari universități din Ucraina, în limba română, despre Mihai Eminescu. Sunt pași importanți pe care îi facem pentru a da continuitate învățământului românesc, la nivel universitar, chiar în Ucraina. Există o clasă cu predare în limba română la Ujgorod și încercăm să ajutăm și să susținem predarea limbii române acolo. Nu este tocmai ușor, pentru că vorbim de zeci de ani de îndoctrinare, dar încercăm să încurajăm comunitatea românească să mențină tradițiile, și cred că e și normal să facem acest lucru, cu atât mai mult la nivel universitar. Încercăm să păstrăm relații bune pentru că lucrurile se rezolvă mult mai ușor cu vorba bună. Mi-am dezvoltat o relație, pot spune de prietenie, cu guvernatorul Transcarpatiei, astfel nu există o reticență în ce privește acțiunile pe care le putem desfășura în colaborare în Ucraina. Pot spune că avem susținere din partea lor pentru că am dezvoltat și o relație personală, până la urmă.
În comunitatea românească din Slatina, Ucraina, se află un primar extrem de implicat, e vorba de Vasile Iovdi, un om pe care îl apreciez și care menține vii relațiile cu partea română, care e prezent des în Maramureș la diferite evenimentebde bună vecinătate. Îl ajutăm cu tot ce putem pentru că e un primar ce conduce o mare comunitate de români din partea dreaptă a Tisei.
Corespondent:Știm că atât în trecut cât și de curând ați readus în discuție o inițiativă vitală pentru comunitatea maramureșană, respectiv deschiderea punctului de trecere a frontierei și a construcției unui drum între punctele Poienile de sub Munte și localitatea Shebene din Ucraina, demers care a mai fost susținut și de Fundația Ucrainienilor Huțuli din România, prin Vasile Popovici.
Ce ne puteți spune de sansele concretizării unui astfel de demers?
Președinte CJ Maramureș: Chiar săptămâna trecută trebuia să se desfășoare la Ministerul Transporturilor o întâlnire la nivel de ministru și reprezentanți ai administrației locale privind deschiderea noilor puncte de frontieră, eu, personal, am pregătit pentru minister un document stufos în care în județul Maramureș vorbim de deschiderea a două puncte de trecere a frontierei, cel de la Poienile de sub Munte și cel de la Remeți. Punctul de trecere a frontierei de la Remeți are susținere destul de mare din partea ucraineană, fiind mai ușor de realizat, pe de altă parte cel de la Poienile de sub Munte este mai greu de făcut pentru că e nevoie de mai multă infrastructură, dar există interes pentru deschiderea cât mai multor puncte de trecere a frontierei. Deja, noi avem pentru Ministerul Transporturilor propuneri pentru deschiderea celor două puncte de trecere a frontierei, precizez că pentru cel de la Remeți avem acum un proiect finanțat din fonduri europene pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Dar, până la finalizarea în regulă a acestuia se poate face o vamă provizorie și să se deschidă repede un punct de frontieră, mai ales că există și din partea administrației ucrainene un interes puternic. După întâlnirea pe care o vom avea la Ministerul Transporturilor o să putem ști mai bine ce este nevoie și ce resurse financiare o să avem, în ce privește deschiderea punctului de trecere de la Poienile de sub Munte. Concretizarea punctului de trecere a frontierei de la Poienile de sub Munte-Shybene, are în vedere modernizarea drumului local forestier de acces în vamă de 24,5 km, în ce privește infrastructura de transport, la care se adaugă construcția clădirii cu birouri vamale, construcția infrastructurii PTF pentru pietoni și vehicul de până la 3,5 tone, spațiu pentru scanner, dotare sistem scanare, precum și alte echipamente. La acestea se adaugă, pe partea ucraineană, modernizarea unui drum local forestier de 28 de km, respectiv construcțiile și echipamentele aferente PTF-ului. Costurile totale sunt estimate la 86, 96 milioane de euro. Se are în vedere deschiderea de puncte de trecere a frontierei între Maramureș și Ucraina la Piatra Teceu și la Valea Vișeului. În ultimul punct amintit este necesară, conform documentației făcute, modernizare drum de acces în PTF de 2,5 km, respectiv construcție de clădire, birouri vamale, construcție infrastructură PTF și echipamente.
Corespondent: Cunoaștem faptul că, CJ MM are în derulare proiecte tranfrontaliere cu regiuni din Ucraina. Ce ne puteți spune despre posibilitățile sau chiar dificultățile de colaborare cu partenerii din administrația regională sau raională, dar și despre cele mai noi proiecte pe care le are Consiliul Județean cu partenerii ucraineni.
Președinte CJ Maramureș: La nivel de CJ parteneriatele pe care le-am făcut au fost direct cu administrațiile centrale, avem relații bune, iar investitiile sunt concretizate în special în domeniul sănătății, investiții pentru îmbunătatirea infrastructurii spitalicești. În primul rând, la Spitalul Județean de Urgență Dr Constantin Opriș din Baia Mare și la Spitalul din Ujgorod au fost investitii bune, frumoase, s-au făcut schimburi de experiență între medici, de-o parte și de cealaltă, dar, până la urmă, au rămas investiții importante de câteva milioane de euro. În același timp, pe proiectele transfrontaliere, atât pe programul RO-UA, cât și pe programul Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, Maramureșul este județul care a reușit să depună și să obțină de fiecare dată cele mai multe proiecte, tocmai pentru că autoritățile locale din Maramures au dezvoltat de-a lungul timpului, relații cu parteneri de dincolo de Tisa și s-au depus proiecte în domeniul culturii, sănătate, educație, situații de urgență. Cu toate piedicile care sunt, mai ales între două comunități locale, dintre care una într-o tară aflată în război, proiectele s-au desfășurat în regulă. Dar nu au existat proiecte pierdute.
Corespondent: În prezent, Ucraina traversează o perioadă complicată, marcată de un conflict dramatic cu Federația Rusă. Ce mesaj aveți pentru poporul ucrainean?
Președinte CJ Maramureș: Să fie dârji în continuare, să conteze pe sprijinul administrativ pe care Uniunea Europeană poate să îl acorde, dar în primul rând să știe că trebuie să se bazeze pe ei și pe curajul lor. Scopul principal al tuturor trebuie să fie oprirea războiului, pacea în Ucraina. Suntem și noi la granița cu Ucraina, ceea ce duce la creșterea riscului de țară, a dobânzilor, inclusiv traiul românilor este mai greu. Trebuie să depunem toate eforturile pentru a ajuta la obținerea păcii în Ucraina.
Vă mulțumim!
Redacția Agenției de Știri Inter Regio News
