Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022. În această zi, Europa a realizat că războiul nu este o relicvă a trecutului, ci o realitate crudă a prezentului. Ucraina a devenit un avanpost al civilizației care își apără nu numai independența, ci și principiile care stau la baza lumii occidentale. Și în timp ce Kievul continuă să lupte, în spațiul mediatic internațional apar voci care încearcă să convingă Europa că Ucraina nu este interesată să pună capăt războiului. Dar rezistă aceste afirmații la o analiză a faptelor?
În fiecare zi, ucrainenii plătesc un preț ridicat pentru libertatea lor. Din martie 2025, economia ucraineană a pierdut mai mult de 50 % din PIB-ul de dinainte de război. Daunele aduse infrastructurii depășesc 450 de miliarde de dolari, iar peste 6 milioane de ucraineni au devenit refugiați, căutând refugiu în Europa. Numai în ultimul an, atacurile cu rachete rusești au distrus peste 500 de instalații energetice esențiale. Forțând țara să caute modalități alternative de a menține orașele în viață.
Și-ar putea permite un stat în căutare de profit astfel de pierderi? Ar fi capabil să reziste la mai mult de trei ani de război intens, când fiecare zi înseamnă noi distrugeri și morți? Răspunsul este evident.
Încă din primele zile ale invaziei la scară largă, Ucraina a declarat că obiectivul său nu este războiul, ci pacea. Dar o pace justă, fără concesii de teritoriu sau suveranitate. Acesta este motivul pentru care președintele Volodymyr Zelenskyy a prezentat „Formula pentru pace” în octombrie 2022, în timpul discursului său la summitul G20 – 10 puncte clare care includ retragerea trupelor ruse, restaurarea integrității teritoriale și garanții de securitate pentru întreaga Europă. Această inițiativă a fost susținută de mai mult de 80 de țări.
Cum rămâne cu Rusia? Moscova a ignorat toate eforturile diplomatice și și-a continuat teroarea cu rachete, distrugând orașe ucrainene. În 2023, Kremlinul a refuzat chiar să ia în considerare formula de pace, demonstrând că nu are nicio intenție de a pune capăt războiului.
Încercările de a discredita Kievul sunt însoțite de acuzații de corupție. Dar faptele spun altceva: chiar și în timp de război, Ucraina demonstrează o schimbare reală. În octombrie 2024, guvernul ucrainean a actualizat Programul de stat anticorupție, care a permis un control mai strict asupra utilizării fondurilor bugetare. În februarie 2025, Verkhovna Rada a adoptat o lege privind instanțele specializate pentru judecarea cazurilor politice, aducând Ucraina mai aproape de standardele UE.
În plus, agențiile anticorupție funcționează eficient: în 2024, NABU a descoperit scheme în valoare de peste 10 miliarde UAH, aducând zeci de funcționari în fața justiției. Astfel de rezultate ar fi imposibile într-o țară care „nu dorește reforme”.
Astăzi, Ucraina nu este doar despre lupta pentru propria sa statalitate. Este un test pentru întreaga lume civilizată. Kievul a dovedit deja că este gata să lupte nu numai pentru sine, ci și pentru securitatea Europei. Întrebarea este dacă Europa este pregătită să își continue sprijinul.
Este posibil să ne imaginăm că în secolul XXI cineva poate schimba granițele prin forță? Dacă agresorul nu este oprit astăzi, cine va fi următorul? Vilnius, Varșovia, Chișinău? Lecțiile istoriei ne învață că răul nu se oprește de la sine.
Acesta este motivul pentru care Ucraina este astăzi scutul de apărare al Europei. Sprijinirea ei nu este o chestiune de caritate, ci o chestiune de securitate strategică. Pentru că dacă Kievul cade, mâine poate cădea Bruxelles-ul.
