Româncă din dreapta Tisei, la Expo 2020. De la funcționar, la designer

La începutul lui octombrie, Emiratele Arabe Unite au deschis, la Dubai,  Expo 2020, expoziţia mondială care trebuia să se deschidă iniţial anul trecut, dar care a fost amânată ca și multe alte evenimente internaționale din cauza pandemiei de coronavirus.

”Acest mega-eveniment de şase luni se concentrează pe trei teme: Sustenabilitate, Mobilitate şi Oportunitate, cu scopul de a crea diversitate culturală pentru a modela un viitor mai luminos pentru lume prin dialoguri culturale creative menite să prezinte soluţii şi idei inovatoare şi revoluţionare pentru un viitor mai bun”, a scris Emirates News Agency.

Este prima expoziţie mondială din Orientul Mijlociu şi cel mai mare eveniment global de la începutul pandemiei de COVID-19, a cărui organizare a costat aproape 7 miliarde de dolari.

Expoziția în sine a acoperit o suprafață de 438 de hectare și au participat 191 de țări. Pentru prima data, Ucraina a avut la expoziție  propriul pavilion. Pavilioanele pentru EXPO 2020 au fost construite de la zero pe o suprafaţă de 4,3 km pătraţi de deşert. Ucraina, ca și multe alte țări  şi companii, aşteaptă ca expoziţia să stimuleze comerţul şi investiţiile, căci  participarea e o oportunitate certă de a creşte profilul ţării noastre la nivel internaţional

Prin organizarea EXPO 22 se doreşte ca expoziţia de cultură, tehnologie şi arhitectură sub sloganul „Connecting Minds and Creating the Future” (Conectarea minţilor şi crearea viitorului), să fie o demonstraţie de ingeniozitate şi un loc în care provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, conflictele şi creşterea economică, să poată fi abordate împreună.

Pavilionul ucrainean  este o clădire pe trei niveluri în care fiecare nivel are sarcina și simbolul său: viață inteligentă, gândire inteligentă, sentimente inteligente. Fiecare dintre grupuri dezvăluie posibilitățile existenței raționale, tehnologice și ecologice prin prisma tehnologiilor și instrumentelor disponibile astăzi majorității populației lumii. Umplerea internă a pavilionului reflectă unicitatea și originalitatea poporului ucrainean, cultura noastră prin prisma tehnologiilor moderne.

În pavilionul ucrainean și-a expus produsele Casa de Modă Reni M, care prezintă expoziția sa de produse realizate manual în stil arab, cu adăugarea de broderii etnice ucrainene. Articolele vestimentare sunt decorate cu fire de aur în tehnica high couture și pietre prețioase care atrag atenția nedisimulată  a vizitatorilor arabi.

Expoziția în sine durează 6 luni și a început de la 1 octombrie 2021 până la 31 martie 2022. La pavilionul ucrainean, mare pasiune și cozi lungi … în fiecare zi sute de vizitatori recunoscători.

Participanta la EXPO -2020, fondatoarea și managerul Casei de modă din Ujgorod Reny M, Renata Moiș-Șiman, o româncă născută în localitatea Biserica Albă pe malul drept al Tisei, doctor în istorie,  cu un spirit  pragmatic  deosebit, a  încercat să se realizeze  în antreprenoriat, apoi a deținut funcții importante în Administrația regională de Stat Transcarpatia, și-a susținut  teza de doctorat la Universitatea  Ștefan cel Mare din Suceava,   a fost conferențiar la Universitatea din Ternopil, dar designul vestimentar, visul ei din copilărie, a învins și  ea a început de la zero prin a crea și a se afirma în lumea modei. A trecut  prin suișuri și coborâșuri, dar nu a renunțat la visul ei, căci  s-a bucurat întotdeauna  de susținerea necondiționată a familiei, în special a tatălui, Vasile Moiș. Astfel, după câțiva ani buni  de muncă, în care a făcut schițe, a ales materiale și s-a implicat și în producție, tânăra se poate lăuda cu o colecție în adevăratul sens al cuvântului .O colecție   de rochii ornate  cu elemente tradiționale, atât românești, cât și ucrainene.

Share Button

A apărut prima parte a Dicționarului Trilingv Huțul- Român-Ucrainean

         

Fundația Ucrainienilor Huțuli din România, în parteneriat cu Asociația SINAPTICA – Maramureș, anunță publicarea primei părți a Dicționarului Trilingv Huțul Român Ucrainean.

          Acest dicționar este prima lucrare de fixare în formă scrisă a graiului huțul și poate fi consultată la adresa web  http://www.hutulii.ro/ro/despre-hutuli/dictionar-hutul. Acest demers de transpunere în cuvânt scris a graiului vorbit de o minoritate culturală a devenit posibil prin intermediul proiectului cultural “Dicționar trilingv Huțul – Român – Ucrainean”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

          Până la finalizarea proiectului vor fi identificate și incluse în dicționar cel puțin 7000 de intrări lingvistice care să reflecte limba vorbită de huțuli, acestea fiind traduse în limbile română și ucraineană. Unele dintre cuvinte, care reflectă cultural materială tradițională a huțulilor din România și Ucraina sunt însoțite de imagini reprezentative.

Share Button

Interviu cu Nicolae Petrețchi, președintele Filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România

Interviu cu Nicolae Petrețchi, președintele filialei Maramureș, a Uniunii Ucrainenilor din România o persoană reprezentativă care pune mai presus de toate, dezvoltarea comunității ucrainene.

Domnule Petrețchi, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre comunitatea ucraineană și despre activitățile Uniunii Ucrainenilor din România.

Corespondent: Ce ne puteți spune despre minoritatea ucraineană din România, în special despre comunitatea din județul Maramureș ?

Nicolae Petrețchi: După cum știți și dumneavoastră, în România suntem următoarea minoritate după maghiari, numeric, deși se vehiculează, de multe ori, că ar fi germanii. Unde avem comunități ucrainene în țară sunt înființate filiale, cum ar fi: Suceava, Botoșani, Iași, Galați, Tulcea, Timiș, Caraș-Severin, Caransebeș, Arad, Cluj, Satu Mare, Maramureș. În Maramureș suntem peste 60% din toată comunitatea ucraineană care trăiește în România. Bineînțeles, de-a lungul timpului, după revoluție, în județul Maramureș, am înființat în fiecare localitate unde trăiesc ucrainenii compact, organizații ale filialei Maramureș. Putem oferi ca exemplu: Repedea, Poienile de sub Munte, Ruscova, Crasna Vișeului, Bistra, Valea Vișeului, Bocicoiu Mare, Lunca la Tisa, Crăciunești. Activitatea este bogată, pot spune, nu este săptămână să nu avem activitate în aceste localități. Avem parteneriate cu școli, cu  inspectoratul școlar, cu vicariatul ortodox ucrainean.

Corespondent: Cunoaștem faptul că sunteți președintele filialei maramureșene a Uniunii Ucrainenilor din România. Ce ne puteți spune despre organizația pe care o reprezentați și cum contribuie la susținerea intereselor ucrainenilor din zonă?

Nicolae Petrețchi:  În primul rând, știți că în anumite localități sunt și culori politice, în ceea ce privește primarii, dar pe noi nu ne interesează acest lucru, adică nu ne uităm ce culoare politică au. Noi ne uităm la comunitatea din localitățile respective și aceasta se sprijină prin deputatul nostru, prin Uniunea Ucrainenilor, prin intervenții la nivel înalt, pentru deblocarea de fonduri sau susținerea anumitor proiecte. Pe primul loc, pentru noi, este școala, copiii noștri, este generația care vine după noi. De aceea avem foarte multe concursuri, tabere, acțiuni culturale, sportive, pe care le susținem în totalitate, inclusiv bisericile, indiferent ce cult sunt. În fiecare localitate se desfășoară câte o acțiune. Avem și cel mai mare festival de datini, obiceiuri de iarnă la ucraineni care se organizează pe stil vechi. Avem în mijlocul nostru ansambluri, invitați de onoare, reprezentanți din Ucraina. Totuși, pentru copii, taberele internaționale, ca de exemplu, tabăra de vară pentru elevi care studiază limba maternă ucraineană sunt foarte utile. Anul acesta a avut loc în București. Din Maramureș au fost 200 de elevi însoțiți de cadre didactice. Avem Concurs de recitare a poeziei ucrainene. La ora actuală participă elevi din clasa pregătitoare până în clasa a 12-a, apoi am transformat acest concurs la nivel național. Putem aminti, spre exemplu, și alte activități: Vara la stână, obiceiuri, festivaluri, concursuri de fotbal, obiceiul Tradiții din Valea Vișeului, din Bistra. Noi ne străduim.

Corespondent: Am observat ca sunteți originar din Rona de Sus, unde exista o puternica comunitate de ucraineni. Cu toate acestea am sesizat ca în localitatea respectivă mai exista și o comunitate de ruteni Subcarpatici, reprezentata de Mihai Lauruc. Cum descrieți relația cu Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România?

Nicolae Petrețchi:  Cu domnul Lauruc ne cunoaștem de mult timp. Până acum 7 ani nu s-a auzit de Rutenii Subcarpatici. Așa că, în cadrul acelui grup, sunt persoane care au un anumit interes, care nu se uită dacă se distruge comunitatea respectivă. Totuși, masele populare pot fi foarte ușor manipulate. Ca să poți manipula organizezi, de exemplu, un festival. De ce acum 7 ani nu auzeai de rutenii subcarpatici? El a încercat să preia rutenii ceilalți, din Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania. S-au încercat strângeri de semnături pentru domnul Lauruc pentru a crește populația de ruteni subcarpatici, chiar și în județul Suceava a ajuns să se extindă, deci va crește organizația. În 2001 când s-a făcut recensământul nu era niciun rutean subcarpatic. Acum au apărut ca ciupercile.

Uniunea Rutenilor Subcarpatici a apărut în Rona, deoarece e cea mai puternică organizație. De ce n-a făcut la Sighet sediul? Aceasta a fost ținta, să spargi o comunitate. A fost o țintă foarte precisă. Ei merg pe rupere. Aici au contribuit foarte mult și fostul primar., iar actualul primar i-a cununat băiatul.

Și de ce nu a oprit actualul primar construirea mănăstirii rutene în Rona de Sus? Pentru ca domnul Lauruc l-a susținut la rându-i la alegeri.

Rona de Sus este tot mai slab dezvoltată, în ultimii ani. Lumea se dezbină în localitatea aceasta. Să faci aerodrom în Rona? Pentru ce? Nu se gândește nimeni? Oamenii au fost forțați să vândă pământul pentru amenajarea lui. Să cumperi atâta pământ? Sunt niște fonduri, enorme. De unde sunt acești bani?

Și ce caută ambasadorul rus în vizita privată la Rona? De la el primește banii? Sunt toți amestecați, pe ruși îi interesează destabilizarea alianțelor. Iar autoritățile române îl tolerează.

Corespondent:  În opinia dumneavoastră, care este motivația lui Mihai Lauruc de a promova această comunitate a Rutenilor Subcarpatici?

Nicolae Petrețchi:   Motivul este clar, se dorește destabilizarea sau dezbinarea comunității ucrainene care își dorește să trăiască în armonie.

Corespondent: Considerați ca înființarea așa-zisei mănăstiri „Carpato-ruse” în Rona de Sus este justificată și benefică pentru comunitatea locală ?

Nicolae Petrețchi:  Nu cred că este benefică pentru comunitatea ucraineană și, inclusiv pentru statul român, este un pericol, un ghimpe.

Corespondent: Cum vedeți colaborarea dintre UUR și instituțiile din România ? Vin acestea în sprijinul asociației pe care o reprezentați?

Nicolae Petrețchi:   Putem să dăm exemplu România pe tot globul. Nu poate să spună nicio comunitate că nu este susținută. Oriunde apelăm avem ușile deschise, indiferent de minoritatea care este prezentată în Parlamentul României. Suntem țara care se ocupă de minorități, care au toate drepturile. Trebuie să folosim cu cap această oportunitate pe care o avem. Noi suntem pentru respectarea drepturilor și a constitutiei României, suntem cetățeni ai acestei țări, florile aceste grădini, România.

Corespondent:  În 25 aprilie 2019 a apărut Legea Învățământului în Ucraina. Ea va fi implementată la începutul anului 2023. Ce părere aveți despre acestă lege?

Nicolae Petrețchi: Deputatul nostru a fost în acea comisie mixtă la Kiev unde a susținut punctul de vedere al statului român. A ridicat problema învățământului în limba minorităților. Părerea mea este că noi toți trebuie să fim conștienți că trebuie să vorbim limba statului respectiv, dar, neapărat, să aibă posibilitatea minoritatea respectivă  de a folosi și învăța limba proprie, să o transmită generației următoare.

Corespondent: Ce valori comune împărtășesc ucrainenii și românii? Ce ar putea învață unii de la alții?

Nicolae Petrețchi:   Consider că nu au fost niciodată probleme, controverse, nemulțumiri, ură. Cultura, arta, tradițiile, putem spune, că sunt identice. Chiar și mentalitatea se aseamănă foarte tare, maramureșenii sunt ospitalieri, fie ei ucraineni sau români. De exemplu, Festivalul de colinde pe stil vechi de la Sighet este foarte reușit. Este important să nu ne uităm obiceiurile, să reînviem portul popular. Eu am un proiect în care vreau să atrag femeile mai în vârstă care să-i învețe pe cei tineri obiceiuri vechi.

Corespondent: Ce mesaj le transmiteți cititorilor noștri de etnie ucraineană ?

Nicolae Petrețchi: Mesajul meu este pentru toată populația de pe teritoriul României: să avem grijă de statul nostru român, să ne iubim, să ne înțelegem, vremuri prea bune nu vor fi, totul depinde numai de voința poporului român. România este o grădină cu flori, acolo găsim majoritatea, minoritatea și, împreună, în acea grădină, totul va fi bine.

Share Button