Zilele trecute a avut loc programul cultural comun Ziua Bunei Vecinătați RO-UA ,,Maramureș-Bohdan-Verhovina”, pe Muntele Copilaș, din localitatea Șebene, raionul Verhovina, Ucraina. Organizatorii acestui eveniment au fost Fundația Ucrainenilor Huțuli din România, reprezentată de președintele Vasile Popovici, Primăria localității Poienile de sub Munte din Maramureș, iar parteneri au fost primăriile localităților Șebene, Bohdan și Verhovina din Ucraina.

Ediția de anul acesta a Zilei Bunei Vecinătăți RO-UA s-a desfășurat sub auspiciile dorinței comunității locale din Maramureș și din raionul Verhovina, de a se deschide un punct de trecere a frontieirei între România și Ucraina, în zona Muntelui Copilaș. Participanții la acest eveniment cultural au fost reprezentanți a administrației regionale din Ivano-Frankivsk, precum: Vasile Hladii, prim-vicepreședinte al Consiliului Regional Ivano-Frankivsk, Vasile Brovciuk-președintele Administrației Raionale de Stat din Verhovina, Vasile Kuibida-președintele Asociației Ucrainene a specialiștilor în Administrația publică, primari din localitățile Șebene, Bohdan și Verhovina, dar și reprezentanți din partea românească, printre care primarul localității Poienile de sub Munte, Alexa Chifa, consilierul județean Sorin Ilieș și Vasile Popovici, președintele Fundației Ucrainenilor Huțuli.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții s-au deplasat la punctul propus pentru trecerea frontierei de stat pe Muntele Copilaș subliniind importanța necesității deschiderii acestui punct de trecere a frontierei, chiar și pentru traficul pietonal într-o primă fază. De asemenea, președintele Administrației Raionale, Vasile Brovciuk a subliniat că este necesară deschiderea frontierei pentru o mai bună colaborare între cele două țări, dar și pentru dezvoltarea potențialului economic, cultural și turistic în comunitățile din zonă. Tot acesta a menționat că este nevoie de o colaborare între Ministerele de externe ale celor două țări, România și Ucraina, în vederea deschiderii frontierei în punctul de trecere dintre Șebene-Poienile de sub Munte. Din punctul de vedere al administrației regionale și centrale din Ucraina, acest demers se află în faza de analiză și de prelucrare.

Prim-vicepreședintele Vasile Hladii a menționat că în proiectul de deschidere a acestui punct de trecere, Vasile Popovici se străduiește cel mai mult pentru a finaliza obiectivul propus.

Consilierul județean al CJ Maramureș, Sorin Ilieș, prezent la întâlnirea de pe Muntele Copilaș a evidențiat dorința autorităților maramureșene de a dezvolta legătura pe partea turistică și culturală între cele două regiuni, Maramureș respectiv Ivano- Frankivsk. Totodată, acesta a subliniat necesitatea deschiderii punctului de trecere a frontierei, demers care poate fi dus la bun sfârșit doar prin implicarea ministerelor de externe a celor două țări.

În cadrul acestei ediții a Zilei Bunei Vecinătăți, delegațiile celor două țări au vizitat o serie de obietive turistice din Verhovina, au creat relații de parteneriat dintre UAT –urile aflate în zona de graniță dar au și contribuit la realizarea  unui reportaj filmat de catre TVR-3, Studioul Teritorial Cluj Napoca.

Putem aprecia că întreg evenimentul desfășurat cu ocazia Zilei Bunei Vecinătăți a avut un impact deosebit pentru ambele microregiuni geografice transfrontaliere și a evidențiat dorința arzătoare a ambelor comunități de pe versantele Muntelui Copilaș de a se deschide în această zonă un punct de trecere a frontierei atât de necesar pentru o dezvoltare durabilă din multe puncte de vedere.

         De asemenea, partea ucraineană a apreciat foarte mult faptul că Administratia Judeteană Maramures, Consiliul Judetean Maramures sprijină financiar desfășurarea acestor evenimente.

Sursa:

Fundația Ucrainenilor Huțuli din România

Studioul Teritorial Cluj Napoca

Interviu cu Nicolae Petrețchi, președintele filialei Maramureș, a Uniunii Ucrainenilor din România o persoană reprezentativă care pune mai presus de toate, dezvoltarea comunității ucrainene.

Domnule Petrețchi, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați oferit posibilitatea să realizăm împreună un interviu despre comunitatea ucraineană și despre activitățile Uniunii Ucrainenilor din România.

Corespondent: Ce ne puteți spune despre minoritatea ucraineană din România, în special despre comunitatea din județul Maramureș ?

Nicolae Petrețchi: După cum știți și dumneavoastră, în România suntem următoarea minoritate după maghiari, numeric, deși se vehiculează, de multe ori, că ar fi germanii. Unde avem comunități ucrainene în țară sunt înființate filiale, cum ar fi: Suceava, Botoșani, Iași, Galați, Tulcea, Timiș, Caraș-Severin, Caransebeș, Arad, Cluj, Satu Mare, Maramureș. În Maramureș suntem peste 60% din toată comunitatea ucraineană care trăiește în România. Bineînțeles, de-a lungul timpului, după revoluție, în județul Maramureș, am înființat în fiecare localitate unde trăiesc ucrainenii compact, organizații ale filialei Maramureș. Putem oferi ca exemplu: Repedea, Poienile de sub Munte, Ruscova, Crasna Vișeului, Bistra, Valea Vișeului, Bocicoiu Mare, Lunca la Tisa, Crăciunești. Activitatea este bogată, pot spune, nu este săptămână să nu avem activitate în aceste localități. Avem parteneriate cu școli, cu  inspectoratul școlar, cu vicariatul ortodox ucrainean.

Corespondent: Cunoaștem faptul că sunteți președintele filialei maramureșene a Uniunii Ucrainenilor din România. Ce ne puteți spune despre organizația pe care o reprezentați și cum contribuie la susținerea intereselor ucrainenilor din zonă?

Nicolae Petrețchi:  În primul rând, știți că în anumite localități sunt și culori politice, în ceea ce privește primarii, dar pe noi nu ne interesează acest lucru, adică nu ne uităm ce culoare politică au. Noi ne uităm la comunitatea din localitățile respective și aceasta se sprijină prin deputatul nostru, prin Uniunea Ucrainenilor, prin intervenții la nivel înalt, pentru deblocarea de fonduri sau susținerea anumitor proiecte. Pe primul loc, pentru noi, este școala, copiii noștri, este generația care vine după noi. De aceea avem foarte multe concursuri, tabere, acțiuni culturale, sportive, pe care le susținem în totalitate, inclusiv bisericile, indiferent ce cult sunt. În fiecare localitate se desfășoară câte o acțiune. Avem și cel mai mare festival de datini, obiceiuri de iarnă la ucraineni care se organizează pe stil vechi. Avem în mijlocul nostru ansambluri, invitați de onoare, reprezentanți din Ucraina. Totuși, pentru copii, taberele internaționale, ca de exemplu, tabăra de vară pentru elevi care studiază limba maternă ucraineană sunt foarte utile. Anul acesta a avut loc în București. Din Maramureș au fost 200 de elevi însoțiți de cadre didactice. Avem Concurs de recitare a poeziei ucrainene. La ora actuală participă elevi din clasa pregătitoare până în clasa a 12-a, apoi am transformat acest concurs la nivel național. Putem aminti, spre exemplu, și alte activități: Vara la stână, obiceiuri, festivaluri, concursuri de fotbal, obiceiul Tradiții din Valea Vișeului, din Bistra. Noi ne străduim.

Corespondent: Am observat ca sunteți originar din Rona de Sus, unde exista o puternica comunitate de ucraineni. Cu toate acestea am sesizat ca în localitatea respectivă mai exista și o comunitate de ruteni Subcarpatici, reprezentata de Mihai Lauruc. Cum descrieți relația cu Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România?

Nicolae Petrețchi:  Cu domnul Lauruc ne cunoaștem de mult timp. Până acum 7 ani nu s-a auzit de Rutenii Subcarpatici. Așa că, în cadrul acelui grup, sunt persoane care au un anumit interes, care nu se uită dacă se distruge comunitatea respectivă. Totuși, masele populare pot fi foarte ușor manipulate. Ca să poți manipula organizezi, de exemplu, un festival. De ce acum 7 ani nu auzeai de rutenii subcarpatici? El a încercat să preia rutenii ceilalți, din Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania. S-au încercat strângeri de semnături pentru domnul Lauruc pentru a crește populația de ruteni subcarpatici, chiar și în județul Suceava a ajuns să se extindă, deci va crește organizația. În 2001 când s-a făcut recensământul nu era niciun rutean subcarpatic. Acum au apărut ca ciupercile.

Uniunea Rutenilor Subcarpatici a apărut în Rona, deoarece e cea mai puternică organizație. De ce n-a făcut la Sighet sediul? Aceasta a fost ținta, să spargi o comunitate. A fost o țintă foarte precisă. Ei merg pe rupere. Aici au contribuit foarte mult și fostul primar., iar actualul primar i-a cununat băiatul.

Și de ce nu a oprit actualul primar construirea mănăstirii rutene în Rona de Sus? Pentru ca domnul Lauruc l-a susținut la rându-i la alegeri.

Rona de Sus este tot mai slab dezvoltată, în ultimii ani. Lumea se dezbină în localitatea aceasta. Să faci aerodrom în Rona? Pentru ce? Nu se gândește nimeni? Oamenii au fost forțați să vândă pământul pentru amenajarea lui. Să cumperi atâta pământ? Sunt niște fonduri, enorme. De unde sunt acești bani?

Și ce caută ambasadorul rus în vizita privată la Rona? De la el primește banii? Sunt toți amestecați, pe ruși îi interesează destabilizarea alianțelor. Iar autoritățile române îl tolerează.

Corespondent:  În opinia dumneavoastră, care este motivația lui Mihai Lauruc de a promova această comunitate a Rutenilor Subcarpatici?

Nicolae Petrețchi:   Motivul este clar, se dorește destabilizarea sau dezbinarea comunității ucrainene care își dorește să trăiască în armonie.

Corespondent: Considerați ca înființarea așa-zisei mănăstiri „Carpato-ruse” în Rona de Sus este justificată și benefică pentru comunitatea locală ?

Nicolae Petrețchi:  Nu cred că este benefică pentru comunitatea ucraineană și, inclusiv pentru statul român, este un pericol, un ghimpe.

Corespondent: Cum vedeți colaborarea dintre UUR și instituțiile din România ? Vin acestea în sprijinul asociației pe care o reprezentați?

Nicolae Petrețchi:   Putem să dăm exemplu România pe tot globul. Nu poate să spună nicio comunitate că nu este susținută. Oriunde apelăm avem ușile deschise, indiferent de minoritatea care este prezentată în Parlamentul României. Suntem țara care se ocupă de minorități, care au toate drepturile. Trebuie să folosim cu cap această oportunitate pe care o avem. Noi suntem pentru respectarea drepturilor și a constitutiei României, suntem cetățeni ai acestei țări, florile aceste grădini, România.

Corespondent:  În 25 aprilie 2019 a apărut Legea Învățământului în Ucraina. Ea va fi implementată la începutul anului 2023. Ce părere aveți despre acestă lege?

Nicolae Petrețchi: Deputatul nostru a fost în acea comisie mixtă la Kiev unde a susținut punctul de vedere al statului român. A ridicat problema învățământului în limba minorităților. Părerea mea este că noi toți trebuie să fim conștienți că trebuie să vorbim limba statului respectiv, dar, neapărat, să aibă posibilitatea minoritatea respectivă  de a folosi și învăța limba proprie, să o transmită generației următoare.

Corespondent: Ce valori comune împărtășesc ucrainenii și românii? Ce ar putea învață unii de la alții?

Nicolae Petrețchi:   Consider că nu au fost niciodată probleme, controverse, nemulțumiri, ură. Cultura, arta, tradițiile, putem spune, că sunt identice. Chiar și mentalitatea se aseamănă foarte tare, maramureșenii sunt ospitalieri, fie ei ucraineni sau români. De exemplu, Festivalul de colinde pe stil vechi de la Sighet este foarte reușit. Este important să nu ne uităm obiceiurile, să reînviem portul popular. Eu am un proiect în care vreau să atrag femeile mai în vârstă care să-i învețe pe cei tineri obiceiuri vechi.

Corespondent: Ce mesaj le transmiteți cititorilor noștri de etnie ucraineană ?

Nicolae Petrețchi: Mesajul meu este pentru toată populația de pe teritoriul României: să avem grijă de statul nostru român, să ne iubim, să ne înțelegem, vremuri prea bune nu vor fi, totul depinde numai de voința poporului român. România este o grădină cu flori, acolo găsim majoritatea, minoritatea și, împreună, în acea grădină, totul va fi bine.