Recent  a avut loc sfințirea pietrei  de temelie, unde  se va construi  biserică românească din localitatea Poroșcovo, un sat locuit de ucraineni, țigani și volohi. Biserica românească se va construi cu binecuvântarea IPS Teodor de la Mucacevo. „Noua biserică va fi în aceeași curte unde este și școala de vară. Este singurul teren pe care-l avem și încercăm să-l folosim pentru edificarea unui adevărat centru cultural. Inițial ne-am gândit doar pentru școală, nu ne-am gândit să facem și o biserică, dar pentru că volohii, cei care au rămas ortodocși și nu au căzut pradă prozelitismului sectar, au dorit să aibă o școală în limba maternă, atunci am zis să-i ajutăm, pentru că oamenii aceștia chiar vor cu adevărat, așa că s-a ajuns să se pună ideea unei noi biserici care, până la urmă, văd că se va pune în practică”, a declarat părintele Eftimie Mitra, cel care  face  eforturi deosebite pentru a-I scoate pe volohi din  anonimat. „Inițial ne-am dorit să avem un hram al Maicii Domnului, aceasta a fost propunerea mea, volohii au acceptat-o. Pentru că centrul social se va numi „Maica Domnului- bucuria celor necăjiți”, ne-am gândit să fie și biserica sub același nume, cu același hram. Dar Mitropolitul a decis să fie cu hramul Sfântul Proroc Ilie, tocmai pentru că Sfântul Proroc Ilie este cel care a dat pe față vicleșugul prorocilor mincinoși”, a explicat părintele Mitra. Volohii au acceptat propunerea Mitropolitului, așa că hramul va fi în data de 2 august, după calendarul vechi, când se va sărbători Prorocul Ilie Tesviteanul. „Dacă reușim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facem rost de bani, volohii vor să toarne fundația până la viitorul hram, să-l cheme pe Mitropolit să sfințească fundația viitoarei biserici”, spune Eftimie Mitra. Au fost făcute mai multe propuneri , dar volohii au cerut binecuvântarea Mitropolitului de Mucacevo, care a aprobat să se facă o biserică ortodoxă pentru volohi, în care să se slujească în limb maternă, adică în limba română”, ne spune părintele.

La sfârșitul evenimentului, părintele protopop a ținut cuvânt de învățătură în care i-a felicitat pe volohi pentru inițiativa lor de a ridica biserica lor în limba română, iar apoi a vorbit și părintele Mitra, explicându-le volohilor că sărăcia trebuie să apropie și nu să depărteze oamenii de Dumnezeu. „Pentru că Hristos a fost un om sărac, s-a născut în ieslea cu fân a boilor și a vacilor din peșteră și a trăit în sărăcie materială, în schimb a fost foarte bogat duhovnicește, într-o bogăție duhovnicească imensă, pe care noi oamenii pământeni n-o putem cuprinde. Acesta fiind și un îndemn pentru volohi, să nu se lase ispitiți de ajutoarele materiale și de promisiunile lumești care li se fac în comunitatea lor, atunci când li se propune o altă credință, o altă religie”, explică acesta.

 Sfințirea având loc în toiul  sărbătorilor de iarnă, părintele le-a oferit credincioșilor modelul lui Iisus ca model de viață în noua lor parohie pe care o vor avea. „Dacă Îl vor urma, vor trăi și vor fi bogați duhovnicește, dacă nu, alții vor profita de sărăcia lor și îi vor duce la pierzare. Probabil că unul dintre motivele pentru care Mitropolitul Teodor de la Mucacevo  a decis acest hram a fost prozelitismul sectar care se face bine simțit  acum la ei în comunitate, profitându-se de sărăcia lor”, a menționat  preotul Mitra. Până se va găsi un preot care să slujească în noua biserică, părintele Eftimie Mitra spune că vor sluji pe rând, el și alți doi preoți din sat. „Am avut o înțelegere cu cei doi preoți din sat că, până vom reuși să găsim un preot aici, să slujească și ei . Și astfel o să întreținem cumva slujbele în biserică până când va fi un preot al lor, al volohilor”, afirmă acesta. În concluzie, părintele Mitra subliniază,  că această biserică îi va ajuta pe volohi să se poziționeze mai bine în societate, fiind cineva greu de neglijat în comunitate. „Nu mai sunt ai nimănui de nicăieri, sunt ai cuiva, sunt cineva în această comunitate, cineva care nu sunt de neglijat. Prin biserica ortodoxă ei vor avea legături mai strânse cu ucrainenii din zonă, care sunt tot ortodocși, definindu-se, în același timp, ca cetățeni ucraineni de etnie română și religie ortodoxă. Până acum, volohii erau au nimănui, nimeni nu dădea mare importanță acestei comunități. Dacă ucrainenii sunt ortodocși din rădăcinile lor, și românii sunt ortodocși din rădăcinile lor, între românii din Poroscovo și comunitățile ucrainene, ortodocși  la origine, vor fi ctitorite  legături mai strânse, ceea ce pentru noi este un mare pas înainte”, a mai adăugat acesta.

La începutul anilor 1990 s-a aflat pentru prima dată, din întâmplare, de existenţa volohilor. Un român i-a descoperit, observând că localnicii din satul prin care trecuse vorbesc aproape aceeaşi limbă cu el. Volohii au fost însă marginalizaţi de-a lungul timpului, cei mai mulţi fiind mulţumiţi să trăiască de pe urma ajutoarelor sociale oferite de statul ucrainean, pentru numărul mare de copii pe care îi au. Puţini au fost motivaţi de familiile lor să urmeze instituţii de învăţământ superior, iar cei mai mulţi dintre copii nu ştiu să citească şi să scrie. După câteva vizite făcute comunităţii de volohi, părintele Eftimie Mitra a decis să le îmbunătăţească situaţia, afirmând, că volohii sunt la origine români. Povestea volohilor a început în urmă cu câteva secole, spunea într-un interviu părintele Eftimie Mitra. „Vitregia vremii a făcut ca ei să se retragă aşa departe de neamul lor când, după înfrângerea unor revolte ţărăneşti din Ardeal, înăbuşite de armatele împăratului austriac, au fost nevoiţi să ia calea exilului (spre nord). Ardealul fiind atunci sub ocupaţie Habsburgică. Denumirea de voloh/valah provine din Evul Mediu şi este atribuită popoarelor slave vorbitoare de limbă latină”, a menționat acesta. Pentru donații destinate comunității izolate de români/volohi din Ucraina (dotarea școlii românești și ridicarea primei biserici), conducerea Asociației DOR DE VATRĂ a decis deschiderea unui cont la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, agenția Deva.

Recent, la invitația Uniunii tinerilor literați din Transcarpatia  regiunea noastră a fost vizitată de  reputatul  scriitor ucrainean din România, Mykhailo Traista,  vicepreședintele  Uniunii ucrainenilor din România. Literatul ucrainean a discutat cu  studenții Facultății de Filologie, secția „Limba și literatura ucraineană”.

Evenimentul a fost moderat  de șeful departamentului de literatură ucraineană, profesoara Valentina Barchan, Mariana Votkanych, doctorandă a  UzhNU,  care își scrie teza pe  lucrările lui Mihaylo  Traista și a altor scriitori ucraineni din țara vecină,  a vorbit despre momentele cheie ale operei scriitorului, a remarcat câteva fapte din biografia sa, în special, că domnul Traista  este autorul a peste treizeci de cărți scrise în limba ucraineană și română. Ea a mai remarcat că scriitorul s-a  realizat în genul de proză scurtă: publică eseuri  și nuvele. 

În discursul său,  domnul Mihaylo  nu s-a concentrat asupra activității sale, dar a vorbit mai mult despre Uniunea Ucrainenilor din România. Prozatorul a adus cu el și mostre de periodice publicate  de organizație, printre care „Dzvonîk”(Clopoțelul) – pentru copii, „Nash holos(Vocea noastră”, bi-săptămânalul „Ukraynskyy visnik(Herald ucrainean”), „Viline slovo(Cuvânt  liber” și multe altele. El a  accentuat, că fiecare scriitor , reprezentant al  etniilor  minoritare, poate  publica 2-3 cărți pe an. « E mai ușor să scrii în limbile minorităților în România, decât în limba de stat, a subliniat scriitorul.- Statul român alocă fonduri speciale pentru susținerea minorităților și pentru păstrarea, dezvoltarea tradițiilor, obieceiurilor și culturii etniilor conviețuitoare». Scriitorul a subliniat, că  în Maramureșul său natal nu există riscul de a se pierde cultura și tradiția ucrainenilor – societatea română și guvernul României  respectă în totalitate tot  ce ține de păstrarea limbii, literaurii, tradițiilor ucrainilor din România.

El a vorbit, de asemenea, despre activitatea de traducător. În present,  traduce lucrările scriitorilor ucraineni contemporani, de exemplu, Andrey Lyubka și Galina Tarasyuk. Le-a povestit  studenților  despre activitatea Uniunii ucrainenilor din România, despre  viața de zi cu zi a ucrainenilor din Maramureș, Satu Mare, Banat și Dobrogea. La întâlnire  scriitorul și-a prezentat noua sa carte în limba ucraineană « Onoarea  hoților de cai», care a trezit un viu interes la cititori. Ei au remarcat, că în carte  – există intrigă, există conflictul și o lume exotică foarte „delicioasă: nume neobișnuite, bucate, îmbrăcăminte și multe altele. În nuvelă sunt redate relațiile interumane dintre  etniile conviețuitoare: – țigani, evrei, ucraineni și alții.

Referințe:

Mihaylo  Gafia Traistă s-a născut în 1965 în Maramureș, România, în satul Rona de Sus(populat de ucraineni).

A absolvit facultățile de jurnalism și filozofie la Universitatea Spiret Haret și Facultatea de Filologie a Universității din București, unde deține un master în strategii de comunicare interculturală. 

Scriitor, jurnalist, redactor al Revistei Scriitorilor ucraineni  din România „Vocea noastră”, redactor șef al „Mantaua lui Gogol” („Shinel Gogolea și redactor al Uniunii Scriitorilor din România «Voloska Rotonda» .

Scriitoarea subliniază că, în Marmaroshchyna natal, nu se poate îngrijora de cultura ucraineană – ea respectă în totalitate.

Uniunea Ucrainenilor din România, Societatea Șevcenko, este un liceu ucrainean. În plus, sunt publicate cinci reviste: patru în limba ucraineană, a cincea în limba română despre ucraineni.